DCNews Politica Bugetele ministerelor trec rapid prin Parlament. Bugetul de stat, în linie dreaptă spre aprobare

Bugetele ministerelor trec rapid prin Parlament. Bugetul de stat, în linie dreaptă spre aprobare

Bugetul pe 2026, dezbătut în Parlament. Foto Agerpres

UPDATE: Bugetul Ministerului Justiției, avizat favorabil

Comisiile de specialitate ale Parlamentului au dat aviz favorabil, luni, bugetului Ministerului Justiţiei pe anul 2026.

Proiectul de buget pentru Ministerul Justiţiei pe anul 2026 prevede, la total general, sumele de 4,7 miliarde lei - credite de angajament (creştere de 13,3% faţă de 2025) şi 4,36 miliarde lei - credite bugetare (creştere de 6,18% faţă de anul trecut).

La capitolul cheltuieli de personal este prevăzută suma de 395 milioane lei (scădere de 2,91% faţă de anul trecut).

În timpul dezbaterilor din comisiile juridice, au existat discuţii aprinse cu privire la un amendament care prevedea suplimentarea bugetului MJ pentru cheltuieli cu brăţările electronice de supraveghere, o parte dintre parlamentarii prezenţi fiind nemulţumiţi de modul în care preşedintele de şedinţă a calculat voturile. În final, acel amendament a fost respins. 

UPDATE: Bugetul Ministerului Transporturilor, avizat favorabil

Comisiile de specialitate reunite au aprobat, luni seara, proiectul de buget pe 2026 al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) în forma propusă de Guvern.

Proiectul a fost avizat cu 30 de voturi pentru.

„Bugetul propus pentru MTI cu referire la credite bugetare este în sumă de 42,014 miliarde lei, execuţia în 2025 fiind de peste 98%. Bugetul pe 2026 este format din fonduri externe nerambursabile şi PNRR în valoare de 30,4 miliarde lei, o creştere de 7,14% faţă de bugetul alocat în 2025, fonduri buget de stat, întreţinerea infrastructurii rutiere şi feroviare, subvenţii, asistenţă socială, investiţii buget de stat, alte cheltuieli de organizare şi funcţionare în valoare de 11,6 miliarde de lei", a afirmat ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban, la audieri.

Potrivit acestuia, proiectul de buget pe 2026 este repartizat astfel: pe modul de transport rutier - 24 de miliarde de lei, respectiv 55%, feroviar - 15,6 miliarde de lei, naval - 0,57 miliarde lei, aerian - 0,31 miliarde lei, alte cheltuieli în domeniul transporturilor, asistenţă socială, administraţia centrală, activitate medicală şi sportivă - 1,7 miliarde lei.

„În anul 2026, investiţiile totale ale ministerului sunt în valoare de 32,8 miliarde de lei, reprezentând 78% din bugetul total, în creştere cu aproximativ 5% faţă de anul 2025, din care investiţii fonduri externe nerambursabile şi PNRR în valoare de 30,04 miliarde lei, în creştere cu 10% faţă de 2025, iar investiţii bugetul de stat - 2,4 miliarde lei. Proiectele principale finanţate în anul 2026 în cadrul titlului 56 - peste 19 miliarde lei, respectiv din fonduri europene nerambursabile, sunt: A0 Nord Centura Bucureşti, Autostrada Sibiu - Piteşti, secţiunea 3, secţiunea 2, Autostrada Sibiu - Făgăraş, Autostrada Transilvania, secţiunea Nuşfalău - Biharia, reabilitarea liniei feroviare Craiova - Drobeta Turnu Severin - Caransebeş. Principalele proiecte finanţate în 2026 în cadrul titlului 60 - aproape 6 miliarde de lei, PNRR grant - Autostrada A7, iar principalele proiecte finanţate în 2026 în cadrul titlului 61 cu 5 miliarde PNRR împrumut avem modernizarea liniei feroviare Caransebeş - Timişoara - Arad, electrificare şi reabilitare cale ferată Cluj - Oradea - Episcopia Bihor, proiecte Quick-Wins şi modernizare material rulant", a adăugat Şerban.

La proiectul de buget al MTI au fost depuse 42 de amendamente, care au fost respinse în bloc cu 25 de voturi pentru, urmând să fie dezbătute zilele următoare în comisiile reunite de buget-finanţe şi în plenul reunit.

omisiile parlamentare de specialitate au dat, luni, cu majoritate de voturi, un aviz favorabil bugetului pe 2026 al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).

La total general, creditele de angajament sunt de 1.667.477.000 lei, în descreştere cu 16,11% faţă de 2025, iar creditele bugetare - de 1.525.461.000 lei, în descreştere cu 29,33% faţă de anul trecut.

La cheltuieli curente, creditele de angajament sunt de 1.524.917.000 lei, în descreştere cu 17,70%, iar creditele bugetare - de 1.405.461.000 lei, în descreştere cu 30,24% faţă de anul trecut.

La cheltuieli de personal, creditele de angajament sunt de 700.000.000 lei, iar creditele bugetare - de 700.000.000 lei, ambele în descreştere cu 2,94%.

Directorul STS, Ionel-Sorin Bălan, a fost prezent la şedinţă.

Bugetul CCR, avizat favorabil

Comisiile de specialitate ale Parlamentului au dat aviz favorabil, luni, fără amendamente, bugetului Curţii Constituţionale pe anul 2026.

Proiectul de buget pentru Curtea Constituţională pe anul 2026 prevede, la total general, suma de 44,35 milioane lei reprezentând credite de angajament (creştere de 4,47% faţă de 2025), sumă identică şi la capitolul credite bugetare.

Bugetul Avocatului Poporului, avizat favorabil

Comisiile de specialitate ale Parlamentului au dat aviz favorabil, luni, fără amendamente, și bugetului Avocatului Poporului pe anul 2026.

Proiectul de buget pentru Avocatul Poporului pe anul 2026 prevede, la total general, suma de 24,24 milioane lei reprezentând credite de angajament (scădere de 2,88% faţă de 2025), sumă identică şi la capitolul credite bugetare.

Știre inițială

Comisiile parlamentare de specialitate au dezbătut, luni seară, bugetul de stat pe 2026 pentru fiecare minister.

Aviz favorabil pentru bugetul MApN

Comisiile parlamentare de specialitate au dat, luni, aviz favorabil, cu majoritate de voturi, bugetului Ministerului Apărării Naţionale pe 2026.

La total general creditele de angajament sunt de 112.593.422.000 lei; în creştere cu 1,19% faţă de anul trecut, iar creditele bugetare în valoare de 49.425.954.000 lei, în creştere cu 16,62 % faţă de anul trecut.

La cheltuieli curente creditele de angajament sunt de 29.670.135.000 lei, iar creditele bugetare de 27.139.751.000 lei.

Cheltuielile de personal sunt de 14.184.708.000 lei - credite de angajament, în creştere cu 3,44 % faţă de 2025 şi credite bugetare de 13.882.708.000 lei, în creştere cu 3,22 la sută faţă de anul trecut.

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a trecut în revistă principalele capitole din bugetul pe 2026, precum şi elemente ale activităţii generale, cu referire la cele de investiţii. El a subliniat că bugetul alocat pe 2026 va permite onorarea obligaţiilor internaţionale, precum şi finanţarea în condiţii corespunzătoare a misiunilor Armatei, inclusiv susţinerea unor efective semnificative în teatrele de operaţii.

Potrivit ministrului, alocările bugetare pentru MApN în perioada 2025-2028 reconfirmă deciziile adoptate în urma Summiturilor din Ţara Galilor, Madrid, Vilnius, Washington şi Haga, precum şi Pactul Politic Naţional, semnat de partidele parlamentare.

„Trebuie reamintit că anul 2025 a fost al nouălea an consecutiv în care România a alocat un procent de cel puţin 2% din PIB pentru Apărare şi al zecelea an consecutiv în care peste 20% din bugetul MApN este destinat achiziţiei de echipamente majore (respectiv 32% conform execuţiei bugetare preliminare). (...) Ponderea fondurilor alocate achiziţiilor de echipamente de înzestrare a fost anul trecut 31,6 din total. (...) Anul acesta, prin proiectul de buget pe care îl discutăm astăzi, ponderea achiziţiilor în buget este de aproape 38%", a subliniat Radu Miruţă. 

Bugetul Ministerului Energiei, avizat de comisiile de specialitate

Bugetul Ministerului Energiei pentru anul 2026 în valoare de 10,181 de miliarde de lei, credite de angajament, şi de 19,716 miliarde de lei, credite bugetare, a fost votat, luni seară, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, precum şi Comisia economică, industrii, servicii, turism şi antreprenoriat şi Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat, au dezbătut şi avizat favorabil forma propusă de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, prezent la şedinţă.

Cele 15 amendamente propuse au fost respinse în bloc de majoritatea senatorilor şi deputaţilor, doar 13 dintre aceştia votând favorabil.

Aviz favorabil pentru bugetul Sănătații și CNAS

Comisiile reunite de sănătate ale Parlamentului au avizat favorabil și proiectul bugetului de stat pe 2026 pentru Ministerul Sănătăţii şi pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

S-au înregistrat, pe cele două anexe, 21 de voturi „pentru" şi 10 voturi „împotrivă" şi o abţinere.

Senatorii şi deputaţii din comisiile de sănătate au adoptat un amendament la bugetul CNAS care prevede redirecţionarea sumei de 800 de milioane de lei către medicina primară şi ambulatoriile de specialitate. Iniţial, această sumă era prevăzută pentru medicamente oncologice şi diabet, pe baza unei supraestimări efectuate de Ministerul de Finanţe privind numărului acestor bolnavi.

Toate cele 109 amendamente depuse la bugetul Ministerului Sănătăţii şi majoritatea celor de la bugetul CNAS au fost respinse de parlamentarii celor două comisii.

Pentru CNAS, proiectul Guvernului propune venituri totale în valoare de 86.999.927.000 lei, în creştere cu 3,11% faţă de anul trecut.

Proiectul Guvernului pentru Ministerul Sănătăţii propune pentru 2026 venituri de 31.102.739.000 lei la creditele bugetare, în creştere cu 32,53% faţă de anul trecut, şi la creditele de angajament - 22.782.762.000 lei, în scădere cu 12,87%.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a precizat că va fi necesară "o completare", la rectificare, în toamnă, pentru programele naţionale de sănătate şi screening.

Vicepreşedintele CNAS Cristian Celea a explicat că bugetul alocat este suficient pentru servicii medicale pentru aproximativ zece luni, fără a include inflaţie, mărirea TVA, scumpirea combustibililor şi alţi factori.

Comisiile pentru buget-finanţe vor analiza proiectul bugetului de stat pentru 2026 pentru raport. 

Bugetul Ministerului Mediului, avizat favorabil 

Și bugetul pentru anul 2026 al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a primit aviz favorabil din partea comisiile reunite de specialitate din Parlament.

Astfel, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, respectiv cei ai Comisiei pentru mediu şi ai Comisiei pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic din Senat au avizat cu 23 de voturi „pentru", şase voturi „împotrivă" şi patru abţineri, bugetul acestei instituţii pe acest an.

„Avem 4,666 miliarde de lei credite de angajament şi 5,952 miliarde de lei credite bugetare. Asta înseamnă că pe credite bugetare avem o creştere de 12,79%. Majoritatea creşterii pentru creditele bugetare provine din PNRR, deci proiecte care vor fi finalizate anul acesta. Sute de proiecte, vorbim de Centre de aport voluntar, apă-canal, insule ecologice, fabrici de reciclare. În schimb, pe creditele de angajament avem o scădere de 18%, asta pentru că pentru proiectele care au fost semnate deja prin PNRR nu mai este necesar să fie încheiate anul acesta contracte noi. Vorbim de proiectele destul de mature deja la acest moment din PNRR, care au avut contracte semnate anul trecut, când a fost cea mai mare sumă pe credite de angajament, fiind semnate foarte multe contracte. Am setat ca prioritate investiţiile, proiectele din fonduri europene nerambursabile, proiectele asimilate investiţiilor. Astfel că din creditele de angajament anul acesta avem 79,24%, adică undeva la 80% alocat pe proiectele din PNRR, pe proiectele de investiţii, pe proiectele asimilate investiţiilor", a spus ministra de resort, Diana Buzoianu, în cadrul dezbaterilor.

Potrivit şefei de la Mediu, pe proiectul propus, un procent de sub 10% vor fi alocate pentru cheltuielile de funcţionare (salarii, servicii, bunuri).

De asemenea, Buzoianu a punctat faptul că proiectul de buget din acest an are 700 de pagini, ca urmare a ataşării tuturor fişelor pentru toate proiectele care au fost finanţate. „Deci, puteţi să vă uitaţi că este un grad de transparenţă la care am ţinut, un grad care a fost implementat şi la care şi dumneavoastră aveţi acces, dar evident şi cetăţenii", a spus ministra Mediului.

Aceasta a adăugat că au fost alocate sume pentru dezvoltarea durabilă a silviculturii, respectiv 386 de milioane de lei credite de angajament şi 274 de milioane de lei credite bugetare, în care sunt cuprinse compensaţiile atât pentru trimestrul 1, cât şi pentru trimestrul 2. Totodată, pentru extinderea şi modernizarea reţelei de drumuri forestiere sunt prevăzute în buget 26 de milioane de lei, credite bugetare.

„Împădurim pe terenurile degradate pentru care vom vrea să facem chiar un program naţional ca să facă posibilă cheltuirea acestor bani. (...) Vom lansa anul acesta un program mult mai ambiţios ca să fie folosiţi şi banii din anii anteriori, dar şi banii din acest an. Avem în domeniul protecţiei mediului proiecte în valoare de 876 de milioane de lei credite de angajament, 659 de milioane de lei credite bugetare. Vorbim aici inclusiv de proiecte vitale, precum digitalizarea - platforma de digitalizare a analizării impactului asupra mediului, care ar trebui să fie făcute din punctul nostru de vedere mult mai eficient de mulţi ani de zile. Urmează acum să avem aceste instrumente digitale. Pentru meteorologie avem 200 de milioane de lei credite de angajament şi credite bugetare. Aici vorbim de monitorizarea şi evaluarea calităţii aerului la nivel naţional, unde am alocat banii necesari pentru a putea să fie echipamentele îmbunătăţite şi schimbate", a susţinut Diana Buzoianu.

Conform datelor oficiale, în anul 2026, MMAP va avea un buget de 5,9 miliarde de lei, cu o creştere cu 12,79% a creditelor bugetare, comparativ cu execuţia preliminată de la 31 decembrie 2025, datorată în principal alocărilor aferente implementării proiectelor cu finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

În această marjă, în domeniul asigurării managementului infrastructurii şi a resurselor de apă, prevenirea riscurilor şi reducerea impactului produs de calamităţile naturale asupra populaţiei şi bunurilor şi asigurarea de activităţii de hidrologie, hidrogeologie şi managementul resurselor de apă, au fost alocaţi 1,3 miliarde de lei (credite bugetare), iar în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a silviculturii, bugetul este de 274 milioane de lei (credite bugetare).

De asemenea, pe protecţia mediului sunt alocate 659 milioane de lei (credite bugetare) pentru o serie de activităţi, printre care: asigurarea funcţionării, dezvoltării şi modernizării a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), acordarea de despăgubiri pentru pagube produse de speciile protejate şi alte despăgubiri, respectiv implementarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă şi alte programe comunitare.

Bugetul Ministerului Educației și Cercetării, aviz favorabil 

Și bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării a primit aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate.

„Strict legat de bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, avem un total de 64 de miliarde 924 de milioane, din care pentru Educaţie sunt 62 de miliarde şi aici avem o defalcare pe ceea ce înseamnă diverse cheltuieli: cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, bunuri, servicii doar cele care sunt alocate inspectoratelor şcolare, palatelor cluburilor copiilor. Avem transferuri între unităţi ale administraţiei publice şi, totodată, cotizaţii la organizaţii internaţionale. O sumă importantă se regăseşti în zona de proiecte, fie că vorbim de proiecte cu finanţare din fonduri externe rambursabile - 484 de milioane, fie că vorbim despre PNRR - 5,9 miliarde lei”, a afirmat ministrul Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Mihai Dimian.

El a spus că pentru bursele studenţilor şi elevilor sunt prevăzuţi în buget 5,4 miliarde lei, iar pentru asistenţă socială - 710 milioane lei.

„Pe de altă parte, dacă vorbim despre Cercetare, de la bugetul de stat spuneam că sunt aproximativ 3,6 miliarde, dar prin bugetul Ministerului Educaţiei se alocă suma de 2,7 miliarde lei pentru Cercetare, distribuită pe cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, transferuri între alte unităţi ale administraţiei publice şi proiecte - proiectele PNRR de 695 de milioane, proiecte pentru Laserul de la Măgurele - 222 milioane lei şi proiecte cu alte finanţări externe rambursabile - 32 de milioane lei”, a adăugat Dimian.

Preşedintele Comisiei pentru învăţământ al Camerei Deputaţilor, Mihai Ghigiu, a susţinut că bugetul alocat Ministerului Educaţiei şi Cercetării este cel mai mic din ultimii 15 ani.

„Realitatea este că acest buget al Ministerului Educaţiei şi Cercetării este cel mai mic din ultimii 15 ani. Cum veţi reuşi, şi am încredere în toată bunăvoinţa dumneavoastră, să combateţi abandonul şcolar, cum veţi reuşi să creşteţi calitatea resursei umane în învăţământ, să atrageţi tinerii în învăţământ sau să finanţaţi centrele de excelenţă din cercetare în condiţiile acestui buget?”, a întrebat deputatul PSD.

În replică, Mihai Dimian a precizat că bugetul trebuie prezentat aşa cum este: 4,08% din PIB, şi nu 3,03%.

„Trebuie să prezentăm bugetul Educaţiei aşa cum este acum. Adică nu 3,03%, ci 4,08% din Produsul Intern Brut iar la finalul aprobării bugetului general vom veni cu sumele suplimentare pentru a vedea exact de unde pornim. Poate se ajunge undeva pe la 4,4 - 4,5%”, a mai afirmat ministrul. 

Bugetul Ministerului Economiei, avizat favorabil

Bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului pentru anul 2026, în valoare de 5,505 miliarde de lei, credite de angajament, şi de 5,019 miliarde de lei, credite bugetare, a fost votat, luni seară, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, cu 49 de voturi pentru şi 21 împotrivă.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru antreprenoriat şi turism şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, precum şi Comisia economică, industrii, servicii, turism şi antreprenoriat, Comisia pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială din Senat, au dezbătut şi avizat favorabil forma propusă de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, prezent la şedinţă.

Toate amendamentele depuse au fost respinse cu 19 voturi pentru, două abţineri şi 49 împotrivă.

Marţi, vor avea loc dezbateri generale în cadrul Comisiilor de buget şi până miercuri vor fi dezbateri în Comisiile de buget cu ordonatorii principali de credite şi se vor elabora rapoartele pe proiectul de buget şi pe cel al asigurărilor sociale.

Şedinţa de plen comun pentru dezbaterea celor două proiecte începe miercuri de la ora 16:00 şi continuă joi, când va fi şi votul final.

Guvernul a adoptat joia trecută proiectul de buget pe anul 2026, construit pe o creştere economică de 1%, un deficit bugetar estimat la 127,7 miliarde lei, reprezentând 6,2% din PIB, şi o inflaţie prognozată la o rată medie anuală de 6,5%. 

Bugetul MIPE, avizat favorabil de comisiile de specialitate 

Comisiile de specialitate reunite au aprobat, luni seara, și proiectul de buget pe 2026 al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Senatorii şi deputaţii au acordat 17 voturi în favoarea proiectului de buget, trei voturi au fost împotrivă, iar doi parlamentari s-au abţinut.

„Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, după cum ştiţi, gestionează Politica de Coeziune. Politica de Coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă cel mai important instrument de investiţii al Uniunii Europene destinat reducerii disparităţilor economice şi sociale dintre regiuni şi statele membre. Pentru România, aceasta reprezintă o oportunitate istorică, unică, de modernizare structurală. Proiectul de buget de stat pentru anul 2026 al ministerului cuprinde credite de angajament în valoare de 19,6 miliarde lei şi credite bugetare în valoare de 12,6 miliarde lei. La titlul 10 Cheltuieli de personal din cadrul capitolului 50.1 buget de stat sunt necesare credite de angajament şi credite bugetare în valoare de 30.000 mii lei pentru plata drepturilor de natură salarială aferente personalului încadrat în cadrul aparatului propriu al ministerului”, a declarat, la audierile din comisiile reunite, secretarul de stat în MIPE Răzvan Popescu.

Potrivit acestuia, la capitolul Bunuri şi servicii sunt necesare credite de angajament în valoare de 6,18 milioane de lei şi credite bugetare în sumă de 3,5 milioane de lei pentru plata cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare necesare structurilor care nu sunt eligibile din proiectele finanţate din fonduri europene.

„La titlul 51 Transferul între unităţi ale administraţiei publice din cadrul capitolului 50.1 buget de stat, sunt necesare credite de angajament cu suma de 3.250.000 mii şi credite bugetare în valoare de 150.000 mii lei necesare continuării proiectelor strategice de infrastructură spitalicească iniţiată prin PNRR. De asemenea, la titlul 55 Alte transferuri, în cadrul capitolului 50.1 buget de stat sunt necesare credite de angajament şi credite bugetare în valoare de 23.275 mii lei, astfel: pentru reîntregirea fondului de indisponibilităţi temporare în cadrul programului ISPA şi pentru acoperirea diferenţelor de schimb valutar aferente cheltuielilor efectuate din asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii Direcţiei Generale de Asistenţă Tehnică şi Mecanisme Financiare. În anul 2026, la titlul 56 Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt necesare credite de angajament în sumă de 13.770.323 mii lei şi credite bugetare în sumă de 4.700.000 mii lei în cadrul capitolului 50.1 buget de stat, astfel aceşti bani fiind necesari pentru actuala perioadă de programare pentru asigurarea fondurilor necesare derulării proiectelor finanţate din programele operaţionale PoCIDIF, POAT, POC, PT, Sănătate aferente cadrului financiar 2021-2027, pentru asigurarea implementării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile în care MIPE şi structurile subordonate au calitatea de beneficiar, finanţate din programele operaţionale pentru această perioadă de programare”, a adăugat el.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are alocate credite bugetare de 12,6 miliarde lei (+72,33%).

Aviz favorabil pentru bugetul MAI

Comisiile parlamentare reunite de apărare au avizat favorabil, luni, cu majoritate de voturi, bugetul Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2026, nefiind acceptat niciun amendament la forma Guvernului.

Conform proiectului Guvernului, bugetul Ministerului Afacerilor Interne este de 36.207.036.000 lei - credite de angajament, în creştere cu 0,02% faţă de anul trecut, şi 35.755.208.000 lei - credite bugetare, în creştere cu 3,8%.

Cheltuielile curente sunt de 35.764.604.000 lei - credite angajament, în descreştere cu 0,30% faţă de anul 2025 şi 35.310.271.000 lei - credite bugetare, în creştere cu 3,60%.

De asemenea, cheltuielile de personal sunt de 19.639.044.000 lei - credite angajament şi 19.639.044.000 lei - credite bugetare, amândouă în descreştere cu 3,39% faţă de anul trecut.

Avizul comisiilor de apărare va fi transmis comisiilor de buget-finanţe pentru întocmirea raportului privind proiectul de buget pe anul 2026, care urmează să fie supus aprobării plenului Parlamentului. 

Bugetul MAE, avizat favorabil

Și bugetul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) pentru 2026, în valoare de 1.600.507.000 de lei credite bugetare şi de 1.834.406.000 de lei credite de angajament, a fost votat, luni seară, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, cu majoritatea voturilor favorabile.

Au fost înregistrate 40 de voturi „pentru” şi 14 „împotrivă”.

Bugetul Ministerului Muncii, avizat favorabil de comisiile de specialitate

Și proiectul de buget al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a fost aprobat de comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului.

Proiectul a fost avizat favorabil cu 48 voturi pentru şi 17 împotrivă. Din cele opt amendamente depuse, a trecut doar un singur amendament depus de PSD privind alocarea sumei de 1,1 milioane de lei la credite de angajament şi la credite bugetare în vederea acordării unei măsuri de sprijin pentru familiile cu copii şi venituri reduse şi familiile care au în întreţinere copii cu handicap, precum şi acordarea unui ajutor financiar pentru 2,8 milioane de pensionari din sistemul public de pensii.

„Pentru anul 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului, Solidarităţii Sociale îşi propune să îndeplinească integral toate obligaţiile asumate prin legislaţia în vigoare, în toate domeniile de competenţă gestionate, asigurând continuitatea plăţilor, protecţia categoriilor vulnerabile şi stabilitatea sistemelor sociale şi de pensii. Bugetul de stat al ministerului este în valoare totală de 91,80 de miliarde de lei, faţă de execuţia estimată a anului 2025, în sumă de 99,25 miliarde de lei, propunere care cuprinde şi finanţarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse, preluată începând cu anul 2026. Diferenţa, în sumă de 7,45 miliarde, provine în principal din diminuarea subvenţiei de echilibrare a BASS (Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat n.r). Bugetul este construit pe baza prevederilor legislative, cu o gestionare responsabilă şi predictibilă a fondurilor publice. În principal, cuantumul salariilor rămâne la nivelul lunii decembrie 2025. Punctul de pensie pe anul 2026 se menţine la 81 lei, drepturile reparatorii şi alte indemnizaţii se menţin la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025. Pensiile de serviciu nu se actualizează în 2026”, a precizat Manole în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Acesta a subliniat că prin această construcţie bugetară, Ministerul Muncii îşi reafirmă angajamentul de a gestiona responsabil fondurile publice, de a reduce cheltuielile conform legislaţiei în vigoare şi de „a direcţiona resursele acolo unde impactul social este cel mai mare”.

Ministerul Dezvoltării, buget avizat favorabil

Comisiile parlamentare de specialitate au avizat favorabil și bugetului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA).

Pentru anul 2026, propunerile sunt la capitolul „total cheltuieli" de 39.233.985 mii lei - credite de angajament (cu 67,14% mai mult faţă de 2025) şi de 22.838.339 mii lei - credite bugetare (în scădere cu 20,98% faţă de 2025).

Prezent la şedinţa Comisiilor reunite de administraţie, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a remarcat că bugetul este în creştere cu 1,2 miliarde de lei şi a enumerat între priorităţile MDLPA o execuţie mai bună şi creşterea execuţiei lucrărilor publice care se derulează pe programele de risc seismic.

„Este un buget comparat cu bugetul iniţial de anul trecut, din 2025, în creştere de 1,2 miliarde de lei, credite bugetare şi în care prioritatea maximă este acordată finanţării investiţiilor derulate de minister prin PNRR - sunt 5.372 de investiţii care sunt în derulare prin PNRR, prin MDLPA. În prezent, gradul de absorbţie este de 73%. (...) La sfârşitul anului am reuşit să plătim toate facturile depuse la Ministerul Dezvoltării pe toate programele existente, inclusiv la Compania Naţională de Investiţii, inclusiv la Programul 'Anghel Saligny', inclusiv la Programul PNDL. Toate facturile depuse la minister au fost achitate, am intra în anul 2026 fără datorii”, a subliniat ministrul Cseke Attila.

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale, aprobat 

Comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului au aprobat, luni, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026, cu 36 de voturi pentru şi trei împotrivă, fiind respinse cele două amendamente depuse.

„Limitele bugetare propuse pentru aprobare sunt de 158,9 miliarde de lei. Este un buget în condiţii de austeritate care va putea asigura în condiţii decente nevoile instituţiei şi cele ale instituţiile subordonate”, a spus preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), Nicolae Giugea, în comisiile de specialitate.

Potrivit sursei citate, valoarea cheltuielilor pentru transmiterea drepturilor de pensie în anul 2026 va fi de aproximativ 710,36 milioane lei, faţă de 710,64 milioane lei în anul 2025. „Pensiile reprezintă 98,82% din bugetul supus aprobării, în timp ce cheltuielile cu salariile reprezintă 0,34%. De asemenea, cuantumul ajutorului de deces acordat pensionarilor şi asiguraţilor creşte cu 572 lei pentru fiecare beneficiar, de la 8.620 lei în anul 2025 la 9.192 lei în anul 2026. Suma totală supusă aprobării este de 1,885 miliarde lei", a adăugat el.

În ceea ce priveşte biletele de tratament, a fost aprobat un buget de 410 milioane lei, comparativ cu propunerea Casei Naţionale de Pensii Publice de 490 milioane lei. „Propunerea instituţiei a avut în vedere creşterea valorii nominale a biletelor, determinată de rata inflaţiei şi de numărul mare de solicitări", a transmis Nicolae Giugea.

Tot în comisiile reunite pentru muncă şi protecţie socială din Parlament a primit aviz favorabil şi proiectul de buget pentru Consiliul Economic şi Social.

Bugetul AAAS, votat de comisiile de specialitate

Bugetul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) pentru anul 2026 în valoare de 25,045 de milioane de lei, a fost votat, luni seară, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, cu majoritate de voturi pentru şi doar cinci împotrivă, din partea opoziţiei.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor şi Comisia economică, industrii, servicii, turism şi antreprenoriat din Senat au dezbătut şi avizat favorabil forma propusă de Guvern.

Prezent la şedinţă, preşedintele AAAS, Florian - Daniel Geantă, a precizat că "autoritatea funcţionează pe două bugete, unul de la stat, care se referă strict la funcţionarea instituţiei, şi un buget propriu din veniturile realizate din activitatea de privatizare şi valorificare a activelor". Bugetul propus, de 25,045 de milioane de lei, este strict pentru cheltuieli de personal şi utilităţi.

Potrivit prezentării din comisiile economice reunite, AAAS va continua activitatea de valorificare a pachetelor de acţiuni, dar şi de monitorizare activă a procedurilor de administrare a societăţilor cu capital majoritar de stat.

Printre alte atribuţii ale instituţiei, se află: continuarea activităţii de valorificare a creanţelor din portofoliu prin efectuarea analizelor de specialitate, care să indice cea mai eficientă metoda de valorificare; monitorizarea debitorilor aflaţi în procedura de eşalonare la plată; analizarea programelor de restructurare/planurilor de reorganizare propuse de administratorii judiciari, pentru debitorii AAAS aflaţi sub incidenţa prevederilor Legii insolvenţei, precum şi a expertizelor contabile solicitate de către instanţă în dosarele de soluţionare a atragerii răspunderii administratorilor societăţilor debitoare AAAS sau în alte litigii etc.

Bugetul AEP, avizat favorabil

Comisiile parlamentare de specialitate au dat, luni, aviz favorabil și bugetului Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pe 2026.

La total general, pentru anul în curs, propunerile sunt de 322.053 mii lei - credite de angajament (mai puţin cu 58,19% faţă de 2025) şi de 289.711 mii lei - credite bugetare (mai puţin cu 62,39% faţă de anul trecut).

Cu privire la cheltuielile de personal, a precizat preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, propunerea de buget acoperă aceste cheltuieli, avându-se în vedere prevederile ordonanţei care prevede reducerea cu 10% a cuantumului acestor cheltuieli.

„Cu privire la bunuri şi servicii, avem o problemă pe care am sesizat-o Ministerului Finanţelor, am scris şi preşedinţilor celor două comisii. Rugămintea mea respectuoasă este să aveţi în vedere că, prin Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi organizarea şi funcţionarea AEP, a fost creat (...) Registrul electoral. (...) În prezent, serviciile de mentenanţă şi suport pentru sistemul informatic - Registrul electoral sunt asigurate în baza unui acord-cadru pe 4 ani, care se încheie pe 21.05.2026. (...) Este nevoie de o nouă procedură de achiziţie publică pentru a asigura serviciile necesare. (...) În acest sens, vă cer sprijin pentru suplimentarea bugetului AEP”, a spus Ţuţuianu. 

Bugetul Consiliului Concurenței, votat de comisiile de specialitate

Și bugetul Consiliului Concurenţei pentru anul 2026, în valoare de 126,088 milioane de lei credite bugetare şi de 131,095 milioane de lei credite de angajament, a fost votat, luni seară, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, cu majoritatea voturilor favorabile.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, precum şi Comisia economică, industrii, servicii, turism şi antreprenoriat din Senat au dezbătut şi avizat favorabil forma propusă de vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, Daniel Picu.

Printre obiectivele strategice ale instituţiei pe anul în curs se numără: creşterea impactului politicii de concurenţă asupra economiei; valorificarea expertizei în domeniul ajutorului de stat pentru susţinerea politicilor publice de creştere economică şi buna utilizare a banului public; extinderea frontierelor concurenţei şi promovarea culturii concurenţiale; depistarea şi sancţionarea severă a încălcării regulilor de concurenţă şi eliminarea prevederilor legale cu caracter anticoncurenţial etc.

Bugetele Societăţii Române de Radiodifuziune, a Academiei Române şi Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, avizate favorabil.

Comisiile de specialitate ale Parlamentului au dat, luni, aviz favorabil bugetului Societăţii Române de Radiodifuziune, dar și al Academiei Române şi Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

În propunerea de buget pe anul 2026, pentru Societatea Română de Radiodifuziune au fost alocaţi 470.000.000 lei credite de angajament şi 470.000.000 lei credite bugetare, cu 5,45% mai mult faţă de anul trecut.

Avizul comisiilor de cultură va fi transmis comisiilor de buget-finanţe pentru întocmirea raportului privind proiectul de buget pe anul 2026, care urmează să fie supus aprobării plenului Parlamentului.

„Propunerea (de buget - n.r.) pe care am primit-o de la dumneavoastră este diminuată cu 5 milioane lei pe tot bugetul nostru. Aş vrea numai să vă atrag atenţia asupra a două lucruri, care ţin de bunul mers al Cercetării în Academia Română. Academia Română are al treilea ciclu de învăţământ. Avem 10 şcoli doctorale, care în noua lege a învăţământului superior şi-au găsit locul explicit, şi anume este prevăzut că doctoranzii din reţeaua Academiei Române au aceleaşi drepturi financiare cu doctoranzii din reţeaua universităţilor, ceea ce este absolut normal, pentru că şi ei contribuie la prestigiul ştiinţific al ţării prin ceea ce lucrează. Doctoranzii de la Academie trebuie să aibă aceleaşi drepturi", a declarat vicepreşedintele Academiei Române, Marius Andruh.

El a spus că doctoranzii Academiei Române nu primesc grantul doctoral integral.

„Dorinţa noastră este ca neapărat să se ţină cont de racordarea integrală a grantului de doctorat pentru doctoranzii din reţeaua Academiei Române", a susţinut Andruh.

Potrivit acestuia, Academia Română are nevoie de mai mulţi bani pentru investiţii.

„La investiţii avem nevoie de mult mai mulţi bani, pentru că sunt institute în care iarna se moare de frig. Eu sunt directorul unui astfel de institut şi avem 7 grade în perioada de iarnă şi e un institut în care lucrează şi nu se poate lucra de acasă, pentru că este chimie. Şi mai sunt şi alte institute. Trebuie reparaţii la clădiri, pe care le avem de 50, 60, 70 de ani, în care nu s-a investit nimic", a afirmat vicepreşedintele Academiei Române.

Doina Banciu, preşedintele Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, a menţionat că academia funcţionează după o lege înfiinţată în Parlament.

„Număr de funcţionari avem 30 şi unii dintre ei nu sunt cu normă întreagă. (...) Cât înseamnă din bugetul nostru de 11 milioane: trei milioane sunt pentru funcţionarea operaţională a academiei, 6 milioane pentru indemnizaţii, conform legii şi 1 milion 200.000 de lei pentru tineri. Aceşti bani nu sunt ai noştri, sunt ai tinerilor, noi îi ajutăm pentru a-şi aduce la îndeplinire propunerile lor de proiecte", a spus Doina Banciu. 

Bugetele ÎCCJ și CSM, avizate favorabil

Comisiile de specialitate ale Parlamentului au dat aviz favorabil, fără amendamente, și bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe anul 2026. Totodată, și bugetul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost avizat favorabil, fără amendamente.

Proiectul de buget pentru CSM pe anul 2026 prevede, la total general, sumele de 289 milioane lei - credite de angajament (creştere de 11,79% faţă de 2025) şi 280 milioane lei - credite bugetare (creştere de 8,53% faţă de anul trecut).

Proiectul de buget pentru ÎCCJ pe anul 2026 prevede, la total general, sumele de 5,02 miliarde lei - credite de angajament (creştere de 49,95% faţă execuţia preliminată din 2025) şi de 4,99 miliarde lei - credite bugetare (creştere de 49,16% faţă de anul trecut).

La capitolul cheltuieli de personal este prevăzută suma de 4,94 miliarde lei (creştere de 47,9% faţă de 2025).

Un reprezentant al Instanţei supreme a explicat că majorarea bugetului pe anul viitor se datorează plăţii drepturilor salariale restante.

Bugetul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, avizat favorabil

Comisiile parlamentare de specialitate au dat, luni, cu majoritate de voturi, aviz favorabil bugetului pe 2026 al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS).

La total general creditele de angajament sunt de 15.122.000 lei, în creştere cu 5,79% faţă de anul trecut, iar creditele bugetare de 15.122.000 lei, în creştere cu 5,79 faţă de 2025.

La cheltuieli curente, atât creditele de angajament, cât şi creditele bugetare sunt de câte 15.022.000 lei, în creştere egală de 10,81% faţă de 2025.

Sumele sunt egale şi la cheltuielile de personal - respectiv 11.203.000 lei (credite de angajament, respectiv credite bugetare), în creştere cu câte 6,66 % faţă de 2025.

La şedinţă a fost prezent directorul general al ORNISS, Nicu Marcu.

Când e programat votul final în Parlament

Marţi, vor avea loc dezbateri generale în cadrul Comisiilor de buget şi până miercuri vor fi dezbateri în Comisiile de buget cu ordonatorii principali de credite şi se vor elabora rapoartele pe proiectul de buget şi pe cel al asigurărilor sociale.

Şedinţa de plen comun pentru dezbaterea celor două proiecte începe miercuri, de la ora 16:00, şi continuă joi, când va fi şi votul final.

Guvernul a adoptat joia trecută proiectul de buget pe anul 2026, construit pe o creştere economică de 1%, un deficit bugetar estimat la 127,7 miliarde lei, reprezentând 6,2% din PIB, şi o inflaţie prognozată la o rată medie anuală de 6,5%, notează Agerpres.

Știri similare din categoria Guvern Vezi toate articolele