Inteligența artificială face primul pas uriaș în genetica modernă. Modelul Claude, dezvoltat de Anthropic, a descoperit un nou sistem de enzime ascuns în structura unui virus, după ce aproape o mie de agenți digitali au analizat baze de date ADN timp de 21 de ore. Mecanismul amintește de faimoasele foarfeci moleculare CRISPR, iar pionierii de la MIT cer investigarea urgentă a pistei. Șeful Anthropic, Dario Amodei, speră ca noile descoperiri să ajute la vindecarea majorității bolilor în următorul deceniu.
Start-up-ul american Anthropic a prezentat prima mare reușită a noii sale divizii de biologie moleculară: un mecanism enzimatic complet necunoscut până acum, identificat de modelul său, Claude. Descoperirea arată forța pe care tehnologia o capătă în cercetarea fundamentală.
Eficiența procesului a depășit orice estimare clasică, notează agenția de presă Agerpres. Anthropic a pus la lucru aproape o mie de clone ale asistentului Claude, care au funcționat simultan fără întrerupere. Timp de 21 de ore, această rețea a scanat metru cu metru baze uriașe de date cu secvențe ADN, o sarcină uriașă care i-ar fi cerut unui specialist din carne și oase săptămâni sau chiar luni de trudă continuă la birou.
În interiorul unui virus specializat în atacarea bacteriilor, algoritmii au sesizat un detaliu scăpat din vedere până în prezent: secvențe scurte de ADN care se repetă la intervale fixe, așezate lângă o enzimă deja cartografiată și o proteină a cărei menire exactă este încă o enigmă.
Arhitectura amintește izbitor de celebra tehnologie CRISPR, scutul natural al bacteriilor din care savanții au creat faimoasele „foarfeci moleculare” folosite astăzi pentru modificarea genelor și dezvoltarea terapiilor genice de ultimă generație.
Entuziasm la MIT și prudență la vârf: o nouă foarfecă genetică sau doar o iluzie biologică?
Mecanismul nou identificat poartă numele ART, iar rolul său în natură este încă o mare necunoscută. Raportul științific a fost publicat deocamdată ca „pre-print”, ceea ce înseamnă că urmează să fie verificat și disecat la sânge de comunitatea academică independentă.
Chiar și așa, ecoul din lumea științifică a apărut imediat. Feng Zhang, profesor la MIT și unul dintre pionierii mondiali ai tehnologiei CRISPR, consideră „cu adevărat interesantă” identificarea acestor fragmente de ADN repetate și a subliniat că descoperirea „merită să fie aprofundată”. În paralel, o altă echipă de la Universitatea Stanford a descris independent o structură biologică asemănătoare, semn că cercetarea a atins o pistă fierbinte.
Paradoxul vine chiar de la vârful companiei. Dario Amodei, directorul executiv al Anthropic, a cerut public încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale din cauza riscurilor globale, însă recunoaște saltul formidabil din științele vieții. Tehnologia urmează o traiectorie „exponenţială” în biologie, deși Amodei a admis sincer că importanța exactă a noului sistem „nu este deocamdată clară”.
Visul suprem: eradicarea marilor boli în următorul deceniu și roboții din laboratoare
Laboratorul celor de la Anthropic lucrează într-un regim strict de securitate în zona San Francisco, fără patogeni periculoși pentru om, iar toate verificările fizice la eprubetă sunt făcute exclusiv de oameni. Pe viitor însă, Dario Amodei nu exclude ca agentul digital Claude să controleze aparatura de laborator, „însă cu măsuri de siguranţă adecvate”.
După lansarea platformei Claude Science, compania a început să dezvolte proiecte pentru găsirea unor medicamente împotriva bolilor rare. Rivalitatea cu OpenAI împinge limitele științei: dacă rivalii au rezolvat o problemă matematică a mileniului legată de mecanica fluidelor, Anthropic vrea să rescrie medicina.
Scopul final a lui Dario Amodei rămâne acela de „a vindeca majoritatea bolilor în următorii 5-10 ani”. Liderul din Silicon Valley păstrează însă picioarele pe pământ: inteligența artificială poate găsi molecule și tipare genetice într-o clipită, dar nu poate scurta drumul obligatoriu și anevoios al testelor clinice pe pacienți.