Un grup de 22 de state a semnat la New York o declarație oficială prin care cere ca inteligența artificială să rămână sub strictă supraveghere umană, cu propunerea de a înființa o agenție internațională de monitorizare similară celei pentru energia atomică. Inițiativa lansată de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, apare chiar înaintea întâlnirii dintre Donald Trump și Xi Jinping, cu scopul de a impune bariere de securitate împotriva armelor autonome și a atacurilor cibernetice.
În culisele Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, un grup format din 22 de națiuni a adoptat luni o poziție categorică, informează Politico. Statele semnatare spun că inteligența artificială „trebuie să rămână sub îndrumare, supraveghere și control uman” și propun înființarea unui organism global cu putere de monitorizare. Documentul recunoaște „potențialul de a îmbunătăți viața oamenilor, de a dezvolta știința și de a întări economiile”, dar trage un semnal de alarmă: „dezvoltarea rapidă a modelelor de frontieră de inteligență artificială ridică riscuri grave de siguranță și securitate dacă nu este gestionată corespunzător”.
Demersul capătă o greutate strategică aparte înaintea întrevederii de joi, din capitala americană, dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping. Cele două mari puteri care domină cursa tehnologică mondială lipsesc deocamdată de pe lista semnatarilor. Cu toate acestea, președintele Finlandei, Alexander Stubb, unul dintre principalii arhitecți ai inițiativei, mizează pe atragerea celor doi la masa discuțiilor.
„Cred că va fi în interesul ambelor părți, atât al Chinei, cât și al Statelor Unite, să existe un set de bariere de protecție. Iar mesajul nostru aici este că avem nevoie de intervenție umană, deci oamenii trebuie să fie la conducere”, a subliniat liderul finlandez pentru POLITICO.
Atacurile cibernetice autonome impun protocoale stricte pentru companii
Pentru a argumenta urgența măsurilor, inițiatorii au adus în discuție atacul cibernetic recent coordonat de agenți autonomi de inteligență artificială împotriva platformei Hugging Face. Declarația cere companiilor din sectorul tehnologic „să dezvolte protocoale transparente de siguranță, inclusiv teste obligatorii înainte de lansare și evaluări independente, acordând evaluatorilor calificați acces suficient pentru analiza riscurilor”.
Documentul nu solicită blocarea sau încetinirea cercetării, el se concentrează pe limitarea pericolelor. Statele semnatare propun armonizarea standardelor comune, raportarea reciprocă a incidentelor majore de securitate și crearea unei instituții internaționale pe baza mecanismelor de monitorizare deja consacrate.
Alexander Stubb a arătat deschidere în privința formei finale pe care o va căpăta acest organism: „preferința noastră personală” vizează o structură asemănătoare Agenției Internaționale pentru Energie Atomică „în cadrul ONU”, dar „trebuie să lăsăm opțiunile deschise, astfel încât oamenii să nu o respingă doar pentru că ar funcționa sub umbrela ONU”, o referire directă la reticența liderului de la Casa Albă față de forul de la New York.
Sprijin european divizat: cancelarul Friedrich Merz susține planul, Franța și Italia lipsesc
La rândul său, premierul norvegian Jonas Gahr Store, coinițiator al declarației alături de Stubb, privește spre alte structuri decizionale de impact: „ne-ar bucura foarte mult să vedem că atât G7, cât și viitoarea președinție G20 a Regatului Unit preiau această temă... ONU este o organizație mare, dar G7 și G20 au o abordare ceva mai concentrată”.
Deși Marea Britanie nu s-a alăturat încă inițiativei, proiectul beneficiază de sprijinul cancelarului german Friedrich Merz. Totuși, absența unor semnături grele din Europa, precum cele ale Franței, Italiei și Poloniei, arată că drumul spre o poziție comună pe continent rămâne anevoios.
Cele trei pericole majore: arme biologice, atacuri cibernetice și roboți autonomi ucigași
Liderul de la Helsinki ține să precizeze că nici el, nici omologul său norvegian nu fac profeții apocaliptice, dar a identificat trei amenințări în fața cărora lipsa de control devine critică: dezvoltarea armelor biologice create cu ajutorul algoritmilor, atacurile informatice conduse de agenți digitali autonomi și fabricarea roboților capabili să ucidă fără comandă umană.
Dacă aceste riscuri dispar din timp, câștigurile aduse de noile tehnologii rămân uriașe.
Stubb a spus că beneficiile pot fi „mult mai mari” dacă tehnologia își păstrează direcția corectă, de la „eradicarea bolilor, până la productivitate, acces la informație și multe alte domenii”.