Situată la 30 de kilometri de Roma, vila şi grădinile Castelului Gandolfo se întind pe 55 de hectare şi se află în proprietatea Vaticanului din 1596. Papii obişnuiesc să se retragă aici în special pe timpul verilor caniculare, pentru că proprietatea se află la o altitudine de 426 de metri şi este răcoroasă. În acest loc, împăratul Domiţian (81 - 96 d.Hr.) a ordonat persecuţiile sângeroase împotriva creştinilor. Tot el a fost cel care a dispus ridicarea castelului, urmând ca în jurul anului 1200 să devină reşedinţa familiei nobiliare Gandolfi din Genova, după care a fost numit ulterior castelul.
Sub ocupaţie italiană, Papa Urban al VIII-lea (1623-1649) a dispus ca vila să fie renovată, devenind palat de vară papal. În 1870, soldaţii italieni au preluat controlul asupra statului papal, iar Papa Pius al IX-lea a devenit un „prizonier în Vatican".
Citește și: Raportul SECRET din spatele ușilor de la VATICAN. De ce a demisionat Benedict al XVI-lea
Castel Gandolfo a fost modernizat în anii 1930, în timpul Papei Pius al XI-lea. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, vila şi grădinile au fost loc de refugiu pentru un număr necunoscut de evrei, care au avut protecţia papalităţii.
În 1943, soldaţii germani au ocupat Roma şi a început deportarea evreilor. Iniţial, Papa Pius al XII-lea nu a reacţionat la persecutarea evreilor, însă ulterior el a ordonat ca bisericile, mănăstirile şi alte proprietăţi din Vatican - inclusiv Castelul Gandolfo – să fie folosite ca adăpost pentru cei vizaţi de persecuţiile lui Hitler. Câteva sute de evrei au fost ţinuţi ascunşi în reşedinţa de vară a papilor, scrie „Der Spiegel".
Obţinerea mai multor informaţii precise în acest sens este dificilă, deoarece documentele Vaticanului sunt încă sigilate. Ceea ce este sigur însă este faptul că în octombrie 1943 Vaticanul a trimis Gărzi papale să stea de pază la Castelul Gandolfo, iar ulterior lor li s-au alăturat mii de voluntari.
Citește și: Papa Francisc, apel fără precedent către "bancherii lacomi"
În primăvara anului 1944, mii de oameni din apropiere au profitat de statutul special de la Castelul Gandolfo, pentru a se refugia din calea bombardamentelor. Teritoriul neutru al Vaticanului a fost considerat inviolabil şi sigur în faţa atacului. Chiar şi aşa, în dimineaţa zilei de 10 februarie, o bombă a căzut dintr-un avion chiar pe reşedinţa de vară. În următoarele zile, peste 500 de cadavre au fost scoase de sub dărâmături.
Castelul Gandolfo, maternitate pentru refugiați
În aceeaşi perioadă, camerele papale au ajuns să semene cu o maternitate, în contextul în care printre refugiaţi se aflau şi multe gravide. Vaticanul spune că aproximativ 40 de copii s-au născut la Castelul Gandolfo în această perioadă. Drept mulţumire, multe mame chiar şi-au numit copiii după Pius al XII-lea.
Ioan Paul al II-lea a organizat un eveniment media complet diferit, fiind primul Papă care a folosit reşedinţa papală de vară pentru activităţi sportive. El a jucat tenis, fotbal cu fiii grădinarilor şi a înotat într-un bazin special construit pentru el.
Anul acesta, pentru prima oară în istorie, Castel Gandolfo este deschis publicului, decizia aparţinând chiar Papei Francisc, care nu vizitează frecvent locul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
