Joia din SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ poarta numele de Joia Verde, o zi in care se cinstesc holdele, gradinile si granele. Cine munceste in aceasta zi sărăcește sau aduce asupra casei seceta si daunatorii in livezi.
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Un alt obicei spune că timp de o lună de la Joia Mare din Săptămâna Patimilor, femeile nu au voie să spele sau să albească rufele în ziua de joi. Nu e bine să pleci la drum, căci se spune că există risc mare să te rătăcești.
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. "Joia Rea", cum mai este denumita aceasta zi, cere un ritual al mortilor. 44 de galeti cu apa sunt carate de o persoana, 2 lumanari se aprind la toate cele 4 capete iar apa astfel "sfintita" se varsa apoi in fantana din curte.
Citește și: SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Tradiții și obiceiuri
Paștile țiganilor, prilej de petrecere
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. De circa 70 de ani, romii din România sărbătoresc în Joia Verde. Totul a plecat de la grupul ursarilor, din care se trag mulţi dintre lăutari. Dat fiind că la sărbătorile româneşti ei erau cei care dădeau tonul petrecerii, cântându-le mesenilor, şi-au inventat propria petrecere pascală, în joia din SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. În acest an, se anunţă petrecere mare în localitatea Dolhasca, din judeţul Suceava, potrivit libertateapentrufemei.ro.
Însă, la origini, sărbătoarea vine din satul Gulea, din acelaşi judeţ, unde Sfatul Bătrânilor a încuviinţat-o. Deşi i se spune Joia Verde acestei zile şi în tradiţia românească, acest nume vine, după obiceiul rom, de la poiana înverzită în care se ţine petrecerea pascală, cu bucate dintre cele mai alese, cu joc şi voie bună. Este un prilej de revedere a tuturor rudelor, din ţară şi din străinătate, prezente negreşit la marele eveniment.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
