„Pentru a înțelege mai bine semnificația acestei zile, trebuie să facem o scurtă incursiune în istorie și să cunoaștem realitatea secolului al XIX-lea. Teritoriul de astăzi al României a fost mereu motiv de dispută între Marile Puteri. Transilvania, la granița estică a Imperiului Austro-Ungar, Moldova, la granița sudică a Imperiului Rus și Muntenia, la granița nordică a Imperiului Otoman. Iată, așadar, la punctul de întâlnire dintre cele trei mari imperii se aflau cele trei principate române care, deși au fost devastate și ocupate periodic, au reușit să supraviețuiască în această parte a Europei si datorită acestui prim pas spre marea unire. Adunările colective de la Iași și București au ales, pe 5 și, respectiv, 24 ianuarie 1859, același principe în persoana colonelului Alexandru Ioan Cuza, lider al mișcării unioniste și fost conducător al revoluției de la 1848.
Doi ani mai târziu, Principatele Române Unite au obținut acordul Marilor Puteri pentru a-și unifica structurile politice. În ciuda vicisitudinilor și a neînțelegerilor care au existat și atunci între boierii și politicienii vremii, interesul național a triumfat. Una dintre lecțiile acestei zile este că atunci când a primat interesul național a existat consensul pentru marile proiecte care au afirmat neamul românesc, când primează interesul național nu mai putem vorbi de corupție, iar interesele meschine nu mai au sorți de izbândă. Vasile Alecsandri a găsit cele mai potrivite cuvinte pentru a descrie rezultatul acestei decizii, aceea de a pune interesul național mai presus de orice, în strofa a doua din „Hora Unirii”: „Iarba rea din holde piară/Piară dușmănia-n țară/Între noi să nu mai fie/Decât flori și omenie”. Iarba rea, buruienile și “pirul” toxicității și a celor fără caracter care au iscusința intrigilor și a altora care manifestă doar un patriotism de paradă sau a opinenților care cauzează dușmănii subminând și subestimând psihologia de profunzime a neamului. Dușmănia din țară și astăzi ca și atunci poate fi îndepărtată doar de frumusețea caracterului românilor care proiectează în mod natural bogăția vieții interioare a românului și capacitatea lui de regenerare etică.”
O etapă preliminară, dar decisivă
„Este important să ne amintim acest moment în fiecare an, pentru că Unirea Principatelor Moldovei și Munteniei din 1859 a fost o etapă preliminară, dar decisivă, pe drumul unor importante transformări sociale și naționale, ulterior a dus la crearea statului național unitar român, odată cu unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, dată la care sărbătorim Ziua Națională a României. Astfel de momente aniversare ne inspiră și ne călăuzesc aducându-ne mereu aminte că „România este o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri” (Mihai I). Multe generații însuflețite de mai binele pentru țară s-au implicat pentru schimbarea destinului neamului privind cu speranță spre viitor. Destinul nostru azi este Uniunea Europeană, șansa de a fi parte din una dintre cele mai atractive si stabile zone ale lumii. Apartenența noastră activă la cea mai importantă alianță politico-militară din lume, NATO, dovedește că azi țara noastră nu este un stat oarecare pe harta lumii și ne face mândri purtători ai numelui de români” a transmis George Bologan, ambasadorul României în Regatul Spaniei, cu ocazia zilei de 24 ianuarie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
