Mottoul celei de-a patra Conferinţe de Crăciun aparţine M.S. Regele Mihai: "Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară luată cu împrumut de la copiii noştri".
Conferința profesorului Rolf Heuer va începe de la ora 19.30 în Sala Mare a Ateneului Român.
„În intenţia mea, Conferinţele Ateneului Român trebuie să consacre un loc recunoscut de Europa academică, ca un spaţiu de dezbateri de mare rafinament intelectual a unor teme majore ştiinţifice, artistice, politice, literare, cu conferenţiari de mare calibru. Ceea ce pot afirma astăzi este că am reușit, după patru ani, un nivel al temelor și o valoare științifică a conferențiarilor demne de cele mai înalte foruri academice mondiale“, subliniază Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii „George Enescu“.
Citește și: Văduva Veselă la ONB, în regia lui Andrei Șerban
A patra Conferinţă de Crăciun în România
De-a lungul anilor, știința din România, în ciuda unor dificultăți fără număr, a obținut succese spectaculoase, consolidându-și poziția în elita europeană și internațională a științei și tehnologiei. Iar fizica, ca şi alte domenii ştiinţifice, a reușit să contribuie semnificativ la bunăstarea oamenilor, oricând și oriunde a fost mai multă nevoie. Progresul accelerat al științei și tehnologiei, uneori cu adevărate schimbări de paradigmă, forțând frontierele cunoașterii umane și depășind de multe ori cele mai îndrăznețe vise, toate acestea impun comunicarea într-un mod accesibil și la nivelul celor mai largi audiențe, a marilor schimbări care marchează timpul pe care îl trăim. Inspirația noastră au constituit-o celebrele Christmas Lectures inaugurate în 1825 de Michael Faraday la Royal Institution, într-un timp când lumea întreagă era prea puțin preocupată de educarea științifică a tinerei generații și a oamenilor în general. De atunci, ele au avut loc în fiecare an, cu excepția celui de al Doilea Război Mondial, iar începând din anul 1966 au fost difuzate de BBC.
Citește și: Ada Milea, într-un concert-spectacol, la Teatrul Nottara
Organizatorii principali sunt Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Fizică Atomică, Filarmonica „George Enescu”, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, UEFISCDI și Clubul Rotary București-Curtea Veche. Partenerii media sunt Televiziunea Română și Radio România.
Primele trei Conferințe de Crăciun în România au fost oferite de Sir Tom Kibble, Imperial College Londra (2013 - What is the World Made Of), Joseph Silk, Universitatea Oxford (2014 - From Here to Eternity) și Gérard Mourou, École Polytechnique, Paris (2015 - „Breaking Through the Unknown - Extreme Light Science to Art”)
Profesorul Rolf-Dieter Heuer este Președintele Deutsche Physikalische Gesellschaft și unul dintre cei șapte membri ai High Level Group of Scientific Advisors (SAM), recent înființat de Comisia Europeană. Profesorul Heuer este unul dintre cei mai importanți fizicieni ai zilelor noastre, specializat în domeniul particulelor elementare. A fost Directorul General CERN între ianuarie 2009 - decembrie 2015. Mandatul său este caracterizat de realizări cu totul remarcabile: 2009 - pornirea marelui accelerator Large Hadron Collider (LHC); 2015 - creșterea energii acestuia la valori unice în istorie; descoperirea Bosonului Higgs și lărgirea ariei geografice a membrilor CERN. De asemenea, a angajat activ CERN în promovarea importanței științei și a educației sistemului STEM (Știință-Tehnologie-Inginerie-Matematică) pentru o dezvoltare sustenabilă a societății. Profesorul Heuer s-a născut la Bad Boll in 1948. A stutdiat fizica la Universitatea din Stuttgart, apoi și-a obținut doctoratul la Universitatea din Heidelberg. Cea mai mare parte a carierei sale a fost dedicată construirii și operării unor complexe sisteme de mari detectori de particule pentru studiul ciocnirilor electron-pozitron. Între 1978 - 1983 a fost cercetător la Universitatea din Heidelberg, unde a lucrat la inelul de stocare de electroni și pozitroni PETRA, ca membru al colaborării JADE. Din 1984 până în 1998 a lucrat la CERN, în colaborarea OPAL de la Large Electron Positron collider (LEP), predecesorul LHC. În 1994 a fost numit purtător de cuvânt al colaborării, până în 1998. În acest an a părăsit CERN, devenind profesor la Universitatea din Hamburg, unde a înființat un grup care să lucreze la pregătirea unor experimente la un viitor posibil collider liniar pentru electroni și positroni. Ca director științific pentru fizica particulelor și astroparticulelor la DESY în 2004, el a fost responsabil pentru cercetările de la acceleratorul HERA, participarea DESY la LHC și C&D pentru un viitor collider de protoni. El a orientat grupurile de fizica particulelor spre CERN și LHC, participând la cele două mari experimente - ATLAS și CMS. Profesorul Heuer a inițiat restructurarea și focalizare fizicii energiilor mari din Germania spre noi frontiere energetice, cu accent special pe LHC (Alianța Helmholtz “Fizica la scala Tera”). El este Președintele desemnat al Consiliului SESAME (Synchrotron-Light for Experimental Science and Applications in the Middle East). A publicat un număr impresionant de articole științifice și a primit un mare număr de distincții onorifice din partea unor mari universități din Europa, Asia, Australia și Canada. Este membru al multor Academii de Științe din Europa, în particular al Academiei de Științe Leopoldina din Germania, și Membru de Onoare al Societății Europene de Fizică. În anul 2015 a primit Marea Cruce Clasa Întâia și Ordinul de Merit al Republicii Federale a Germaniei.
Citește și: Colindatul de ceată bărbătească ajunge la ICR Istanbul
CERN, Centrul European de Cercetări Nucleare de la Geneva, a fost înființat după cel de al Doilea Război Mondial, în 1954, pentru revitalizarea științei europene. CERN are acum 22 de state membre, cel mai nou dintre ele fiind România (2016). Sub Directoratul Profesorului Rolf-Dieter Heuer, CERN și-a consolidat statutul de lider în fizica particulelor elementare. Și, cu siguranță, nu va putea fi uitat niciodată cum Rolf Heuer s-a ridicat, în ziua de 4 iulie 2012, în fața fizicienilor lumii, rostind cuvintele „I think we have it”! Erau cuvintele care anunțau descoperirea Bosonului Higgs, particula căutată încă din anii 1960, una dintre cheile de boltă ale fizicii moderne, care explică de ce totul pe lumea aceasta are masă, de la particulele elementare până la noi înșine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
