Blocajul de la CFR SA și starea de incertitudine prelungită din Guvern ridică o întrebare esențială: pot fi trase la răspundere juridică sau penală persoanele din Executiv dacă depășesc mandatul interimar și provoacă pagube masive? Contactat de publicația noastră, avocatul și fostul judecător Toni Neacșu a explicat ce prevede Constituția în acest scenariu fără precedent. De la ipoteza dosarelor penale pentru abuz în serviciu, până la riscul ca miniștrii să plătească daune din propriul buzunar, iată ce pârghii legale există cu adevărat și de ce politicienii vor scăpa basma curată.
Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, care a fost demis la moțiunea de cenzură din luna mai, nu poate aproba Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030. Pe cale de consecință, nu va putea fi aprobat nici Contractul de activitate și performanță al CFR SA și compania poate rămâne fără documentul necesar pentru funcționarea/finanțarea sa în condițiile prevăzute de lege.
Potrivit lui Toni Neacșu, un Guvern interimar nu are voie să aprobe o astfel de strategie pentru că reprezintă o politică publică nouă (o viziune de viitor), lucru interzis de lege Executivelor cu mandate limitate. Într-un interviu exclusiv pentru DC News, avocatul a dat un exemplu similar care a ajuns la vot în Parlament.
„Acest Guvern nu poate aproba o astfel de strategie, pentru că e vorba de o politică publică nouă, în sensul că reglementează pe viitor ce se va întâmpla. E exact aceeași ipoteză în care ne-am aflat cu Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030, care acum e în Parlament, tocmai că nu putea Guvernul“, a explicat Toni Neacșu.
Avocatul a adăugat că „dacă o vor emite, aceasta poate să fie atacată în instanță de oricine din sistemul feroviar care se consideră afectat și poate obține ușor declararea ca nelegală cu depășirea competențelor“.
Totuși, potrivit lui Toni Neacșu, „Guvernul în ansamblu nu poate fi tras la răspundere în niciun fel pentru hotorârile pe care le ia. Dacă nu iei mită sau nu faci niște infracțiuni de corupție în legătură cu emiterea unui hotărâri de guvern, nu există niciun fel de răspundere. Se merge în justiție, se anulează și la revedere“, a mai precizat avocatul.
Pot fi cercetați penal Bolojan sau miniștrii săi? Explicațiile lui Toni Neacșu
Toni Neacșu a vorbit, de asemenea, despre vidul constituțional în care ne aflăm și depășirea celor 45 de zile de interimat pentru șapte miniștri din Guvernul demis Bolojan. Avocatul a exclus fără echivoc răspunderea penală pentru membri ai Guvernului pentru deciziile pe care le iau în această perioadă, cu excepția cazului în care sunt dovedite fapte clasice de corupție.
„Teoretic se poate ajunge la răspundere personală, dar la limită“, a explicat Toni Neacșu pentru DC News. Totuși, fostul judecător subliniază că o astfel de procedură nu se aplică pentru Hotărârile de Guvern, ci strict pentru deciziile punctuale ale miniștrilor: „Acest caz nu vizează niciodată hotărârile de Guvern, ci vizează exclusiv acte cu caracter individual, adică altele decât HG-urile“.
CITEȘTE ȘI - Premierul demis Ilie Bolojan anunță că a încălcat legea, de două ori. Planuri de pregătire pentru război
Potrivit acestuia, „dacă CCR nu zice ce se întâmplă după cele 45 de zile, nu ai de unde să știi ce să faci“, iar situația din prezent se încadrează în premieră în acest scenariu. Din perspectiva sa, cele 45 de zile își pierd semnificația, însă din moment ce Constituția nu stipulează clar ce trebuie să se întâmple, stă în atribuțiile Curții Constituționale să lămurească această problemă. Toni Neacșu a completat că e „puțin probabil“ să se ajungă și la răspundere personală pentru semnarea unor acte în afara perioadei de interimat pentru cei șapte miniștri.
„Nu e vorba de Guvernul Bolojan în ansamblu, care poate să stea mult și bine până vine un alt Guvern, ci sunt vizați cei 7 care i-au înlocuit pe miniștrii PSD care și-au dat demisia. E adevărat că potrivit Constituției, durata maximă a interimatului e de 45 de zile, doar că între timp a intervenit moțiunea de cenzură și a fost și demis Guvernul. În momentul ăsta, nu știm ce se întâmplă cu respectiva perioadă. Nu știm pentru că nu ne spune Constituția, nu că, dacă te adresezi unui procuror, ăla să spună că ți-ai depășit mandatul. Nu există așa ceva, să poți să reții infracțiunea asta de uzurpare calități oficiale sau abuz în serviciu. Dacă CCR nu zice ce se întâmplă după alea 45 de zile, nu ai de unde să știi“, a conchis, pentru DC News, avocatul Toni Neacșu.
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane, avertisment privind problema de la CFR
Potrivit Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane, CFR S.A. se află prinsă într-un blocaj birocratic care riscă să aibă consecințe directe asupra angajaților.
„Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane atrage atenția Guvernului României asupra unei situații de o gravitate deosebită care poate afecta, în perioada imediat următoare, funcționarea sistemului feroviar.
În cadrul întâlnirii de azi 13 august 2026 cu administrația CNCF „CFR” SA, reprezentanților organizațiilor sindicale li s-a comunicat clar că, dacă nu este aprobat Contractul de activitate și performanță 2026–2030, compania nu va putea asigura plata salariilor.
Problema nu este creată de salariați și nici de activitatea acestora. Este rezultatul unui blocaj administrativ între instituțiile statului.
Ministerul Justiției a restituit neavizat proiectul Contractului de activitate și performanță, arătând că acesta nu poate fi adoptat înainte de aprobarea prin Hotărâre de Guvern a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030. Mai mult, Ministerul Justiției avertizează asupra riscului ca adoptarea Contractului fără respectarea acestei succesiuni să conducă la suspendarea și ulterior anularea actului în contencios administrativ.
Am ajuns astfel într-o situație absurdă: statul are obligația să asigure funcționarea infrastructurii feroviare, dar propriile proceduri și întârzieri administrative riscă să lase fără salarii oamenii care țin calea ferată în funcțiune.
Neplata salariilor nu este doar o problemă socială. Înseamnă mii de familii rămase fără veniturile pentru care oamenii au muncit și poate genera un conflict de muncă de amploare.
În cazul în care salariile nu vor fi achitate, există riscul real ca salariații să refuze continuarea activității, iar acest lucru poate conduce la perturbarea gravă sau chiar blocarea transportului feroviar.
CFR SA administrează infrastructura pe care circulă trenurile de călători și de marfă. Orice blocaj major al activității companiei poate avea efecte în întregul sistem: circulația trenurilor, activitatea operatorilor feroviari, transportul de mărfuri și funcționarea economiei.
Nu amenințăm cu oprirea căii ferate. Avertizăm că aceasta poate deveni consecința unei situații pe care salariații nu au creat-o.
Solicităm Prim-ministrului României și Ministerului Transporturilor să intervină de urgență pentru aprobarea documentelor necesare și pentru garantarea plății integrale și la termen a salariilor.
Nu este normal ca, după ce și-au făcut meseria, feroviarii să fie puși să aștepte salariile până când instituțiile statului termină de plimbat documentele între ele. Salariile trebuie plătite. Calea ferată trebuie să funcționeze. Guvernul trebuie să rezolve urgent acest blocaj”, se arată în comunicatul Federației Naționale Feroviare Mișcarea Comercial Vagoane, afiliată la Blocul Național Sindical.