În timp ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că Rusia este dispusă să coopereze cu Occidentul, unul dintre cei mai vocali propagandiști ai lui Vladimir Putin lansează scenarii halucinante, susținând că Ucraina ar putea invada România, Polonia și Ungaria.
Moscova continuă să transmită mesaje contradictorii despre relația cu Europa. În timp ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, vorbește despre disponibilitatea Rusiei de a cooperarea cu statele occidentale și neagă intenția Kremlinului de a provoca un război cu Europa, propaganda rusă lansează scenarii tot mai bizare. Vladimir Soloviov, cunoscut drept propagandistul lui Vladimir Putin, a susținut că Ucraina ar putea considera mai avantajoasă cucerirea unor teritorii europene decât continuarea confruntării cu Rusia.
"De ce să se mai lupte cu noi, când ar putea pur și simplu să-și extindă imediat teritoriul, cucerind teritorii din Ungaria, Polonia și România?", a întrebat retoric prezentatorul rus, potrivit unei înregistrări distribuite de NEXTA.
Soloviov a făcut aceste declarații într-o emisiune difuzată de televiziunea rusă, afirmând că forțele ucrainene vor ocupa apoi Moldova și vor avansa în Europa - "iar nimeni nu va putea opri cei 800.000 de soldați de infanterie ucraineni". Propagandistul lui Putin a lansat acest scenariu fără să și explice de ce Ucraina ar dori să atace state care îi oferă sprijin politic, economic și militar. Evident, nu a prezentat nici informații despre existența unui astfel plan de invazie, iar declarațiile sale nu au făcut altceva decât să provoace reacții ironice în presa ucraineană și pe rețelele sociale, fiind în contradicție cu discursul obișnuit al propagandei Kremlinului.
În 2022, Vladimir Soloviov susținea că poporul rus va "înceta să mai existe" dacă războiul din Ucraina va fi pierdut de Kremlin.
⚡️⚡️⚡️ A complete U-turn! Zelenskyy is planning to conquer Poland, Romania and Hungary At least, that's what Russian propagandist Solovyov believes. According to his version of events, Ukrainian forces will then seize Moldova and push further into Europe — and no one will be able to stop 800,000 Ukrainian infantry troops. What do you think of the plan? ????
— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2026
Ce spune Lavrov
În timp ce Soloviov lansează scenarii delirante, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pare să adopte un discurs aparent conciliant. Acesta a afirmat că Rusia nu şi-a închis niciodată uşile în relația cu Occidentul şi este dispusă să coopereze cu ţările occidentale care renunţă la atitudinea ostilă faţă de ea. El a făcut aceste declarații în cadrul celei de-a patra Conferinţe internaţionale de la Minsk privind securitatea eurasiatică, care şi-a început lucrările în aceeaşi zi în capitala belarusă, potrivit Xinhua.
Lavrov a subliniat că Rusia nu vrea şi nu planifică să poarte un război cu Europa, dar este pregătită dacă Europa decide să iniţieze un conflict.
Perspectiva unui dialog direct cu Europa rămâne neclară, a afirmat şeful diplomaţiei ruse, opinând că Occidentul se îndepărtează de tendinţa obiectivă spre multipolaritate la nivel global.
Evenimentul organizat de Ministerul de Externe din Belarus a reunit peste 600 de reprezentanţi din aproximativ 50 de ţări şi regiuni.
Lukaşenko vorbește despre construirea unui model de securitate
Construirea unui model de securitate şi dezvoltare durabilă în Eurasia este o necesitate practică care va aduce beneficii lumii întregi, a afirmat în discursul său de deschidere preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko.
Amploarea protestelor din întreaga Europă ar trebui să fie un avertisment, a spus Lukaşenko, îndemnând ţările UE să caute căi de cooperare.
Preşedintele belarus a mai afirmat că criza din Ucraina ar putea declanşa un alt război major şi şi-a exprimat speranţa că se va găsi rapid o soluţie paşnică la acest conflict.
Agenda conferinţei de două zile de la Minsk include teme precum controlul armamentului, rolul noilor tehnologii în domeniul securităţii şi dezvoltarea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alcătuită din şase membri: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia şi Tadjikistan, notează Agerpres.