România este la 5,2% adoptare AI în rândul companiilor cu minimum 10 angajați, față de aproape 20% la nivelul Uniunii Europene. Cifra a fost prezentată la Romanian Digital Day, în Parlamentul European în luna Iunie 2026, și spune mai mult decât pare la prima vedere.
Nu arată doar că firmele românești folosesc prea puțin inteligența artificială. Arată că multe dintre ele au rămas între înțelegerea schimbării și decizia de a face ceva concret.
În 2025, era oarecum firesc ca multe companii să urmărească fenomenul, să testeze instrumente și să încerce să înțeleagă ce înseamnă AI pentru activitatea lor.
În 2026, această perioadă ar fi trebuit deja depășită.
Nu toate firmele au nevoie de același proiect, dar fiecare are nevoie să își stabilească primii pași potriviți.
Peste 100 de planuri strategice și același blocaj
În pereioada Mai 2025 și August 2026, am pregătit și transmis peste 100 de planuri strategice pentru creșterea Autorității Digitale, dezvoltarea semnalelor de încredere pentru sistemele AI (AI Trust) și creșterea AI Visibility, pentru companii din domenii diferite.
În 2026, doar 5% dintre aceste companii au trecut la dezvoltarea efectivă a unei astfel de strategii digitale. Nu este un studiu statistic și nu sugerez că această proporție descrie întreaga economie.
Este, însă, o observație directă din discuții repetate cu antreprenori, manageri de marketing și echipe de management.
Interes există. Curiozitate există. De multe ori, există și acordul că situația trebuie abordată. Decizia rămâne însă amânată.
Din experiența mea, companiile nu mai au o problemă de informare despre AI.
Nu mai este nevoie să explici de ce subiectul contează sau să demonstrezi că piața se schimbă.
Problema este alta: cine ia decizia, de unde începe compania și ce anume trebuie să construiască, dincolo de folosirea unor instrumente bazate pe inteligența artificială.
AI nu începe cu un abonament
O parte dintre companii tratează AI ca pe o alegere între produse: un agent, un chatbot, o licență sau un instrument care poate genera conținut mai repede.
Acestea pot avea un rol util, dar nu rezolvă automat felul în care compania este înțeleasă în mediul digital.
O firmă poate folosi AI intern în fiecare zi și, în același timp, să aibă servicii explicate vag, produse greu de comparat, proiecte nedocumentate sau informații neactualizate.
Poate avea experiență reală, poate avea specialiști buni, dar fără pagini care le arată competența.
Poate avea certificări relevante, dar fără dovezi clare și ușor de verificat.
Aceste lipsuri existau și înainte ca AI să devină subiectul principal al mediului de business. Diferența este că astăzi ele contează într-un mod nou.
Sistemele AI pot sintetiza informații din website-uri și publicații, pagini de servicii și produse, surse independente și rezultate de căutare. Dacă informația despre companie este incompletă sau contradictorie, asta se poate vedea în felul în care brandul este descris.
Decizia nu se amână fără cost
Amânarea pare prudentă atunci când subiectul este nou. Dar, în acest caz, compania nu câștigă timp.
Lasă necorectate pagini importante, rămâne cu proiecte valoroase nedocumentate și permite competitorilor să ocupe mai clar spațiul informațional în care clienții caută răspunsuri.
Nu este vorba despre a publica mecanic mai mult conținut sau despre a promite că un brand va apărea în toate răspunsurile generate de AI. Niciun astfel de rezultat nu poate fi garantat.
Este vorba despre a construi informație pe care oamenii și sistemele o pot înțelege, compara și verifica.
Raportul Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2026 confirmă că România are infrastructură de conectivitate bună și pași relevanți în zona AI, dar rămâne limitată de adoptarea tehnologică redusă în companii, competențe digitale insuficiente și inovare slabă în rândul IMM-urilor.
Diferența nu se reduce prin așteptare. Ce face, de fapt, un plan strategic digital
Un plan bun nu începe cu o listă de instrumente. Începe cu realitatea companiei: ce informații există, ce lipsește, ce trebuie corectat, ce experiență merită documentată și ce trebuie dezvoltat pentru ca un potențial client sau un sistem AI să poată înțelege clar oferta.
Apoi, direcția este adaptată la companie. Pentru unele firme, prioritatea este website-ul și paginile comerciale. Pentru altele, sunt studiile de caz, conținutul de expertiză, reputația în surse externe sau corectarea unor informații de brand acumulate în timp.
Nu există un șablon care să funcționeze identic pentru toți.
Acesta este demersul pe care Mirio Development îl dezvoltă și îl implementează: planuri strategice pentru creșterea Autorității Digitale, dezvoltarea AI Trust și creșterea AI Visibility, construite pe situația reală a companiei, nu pe promisiunea unui rezultat rapid.
Metodologia de lucru este explicată în ghidul, despre Autoritate Digitală și AI Visibility.
2026 trebuie să fie anul primilor pași
Pentru multe companii, 2025 a fost anul în care au observat schimbarea.
În 2026, miza nu mai este să afle dacă AI va conta. Miza este să decidă ce au de pus în ordine pentru ca brandul lor să nu rămână în urmă: informații, dovezi, pagini comerciale, experiență documentată și semnale de încredere în mediul digital.
O companie nu trebuie să facă totul deodată. Dar trebuie să înceapă.
Iar primul pas util este să înțeleagă onest unde se află astăzi și ce trebuie construit pentru a deveni mai clară, mai credibilă și mai ușor de ales într-o piață digitală care se schimbă deja.
Mai multe detalii despre ce înseamnă acest decalaj și despre diferența dintre adoptarea operațională, AI Trust și AI Visibility sunt disponibile în analiza despre adoptare AI în România.