Spre deosebire de anul civil, care începe pe 1 ianuarie, anul bisericesc începe pe 1 septembrie. Motivul îl constituie legătura cu Vechiul Testament, cu calendarul Imperiului Roman, numit iulian, după numele împăratului Iulius Cezar, și cu calendaristica Imperiului Bizantin. Acest calendar cu început în prima zi din septembrie este specific Bisericii noastre; în Biserica Romano-Catolică, anul calendaristic începe în duminica cea mai apropiată de ziua de 20 noiembrie.
Începerea anului bisericesc în prima zi de toamnă se datorează faptului că atunci a început și propovăduirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În cinstea acestui început al propovăduirii Domnului, Biserica amintește de intrarea Sa în sinagoga din Nazaret, unde, dându-I-se cartea proorocului Isaia, a deschis și a citit pasajul în care însemnătatea lucrării Sale este redată astfel: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor. M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima, să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsați și să vestesc anul cel plăcut al Domnului...”. Cu același prilej, Mântuitorul le-a spus celor aflați în sinagogă: „Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre” (Luca, 4, 18-21).
Prima sărbătoare importantă din anul bisericesc este Nașterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie, urmată de Înălțarea Sfintei Cruci, așezată în Sinaxar pe 14 septembrie și marcată cu post. Ultima sărbătoare din calendarul bisericesc, prevăzută tot cu post, este cea închinată Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, așezată pe 29 august.
Biserica noastră prăznuiește și anul civil, prin Slujba în noaptea trecerii dintre ani. În ziua de 1 ianuarie sărbătorim Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului și pe Sfântul Vasile cel Mare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
