„Vreau să trec în revistă cele două scenarii posibile dpdv constituțional la moțiunea de marți, plecând de la premisa că va fi votată. Mai întâi, înaintea votării moțiunii, domnul Florin Cîțu își poate prezenta demisia. În această variantă poate miza pe oprirea votului final pe moțiune - întrucât aceasta ar rămâne fără obiect, nemaiexistând Guvern pe care să-l demiți - și în același timp pe o nouă nominalizare din partea Președintelui, întrucât nu ar intra sub efectul Deciziei CCR nr. 85/2020 care interzice nominalizarea premierului demis prin moțiune. S-ar trage de timp întrucât ar urma să avem un Guvern demisionar până la votarea unui nou guvern, dar acesta nu ar mai putea fi condus tot de Florin Cîțu ci de un alt ministru numit de președinte premier interimar (art. 107 alin. 3 din Constituție). În această variantă Cîțu scapă de sancțiunea politică a demiterii de către parlament și câștigă timp pentru negocieri cu USR-PLUS în vederea refacerii majorității parlamentare pentru un nou Guvern condus de el sau altcineva. Constituțional avem un Guvern demisionar care nu poate da ordonanțe, cu puteri limitate. În ce privește durata interimatului Constituția nu prevede expres pentru premierul interimar durata maximă de 45 de zile cum se prevede în cazul miniștrilor. De asemenea, nu se prevăde termenul în care Președintele României trebuie să facă o nouă propunere de premier așa că o poate tărăgăna atât timp cât este nevoie ca PNL să se reîntregească după negocieri cu USR-PLUS.
Pentru a contracara această strategie de evitare a d-lui Cîțu nu există decât varianta votării moțiunii de cenzură chiar dacă el își dă demisia. Premierul este premier până în momentul în care decretul prin care se ia act de demisie este publicat în Monitorul oficial. Este un timing care va trebui jucat inteligent de forțele politice implicate.
În al doilea rând, dacă moțiunea va trece, vom avea un guvern demis (revocat), condus în continuare interimar de același premier revocat Florin Cîțu. Singura interdicție va fi să fie desemnat de Președinte ca prima propunere noua de prim ministru. Așa cum am spus mai sus, Președintele nu are un termen în care în urma consultării partidelor să vină cu o nouă propunere de premier. Desigur, loialitatea constituțională, un concept drag CCR dar ignorat de politicieni, ar cere ca acest lucru să se facă cât mai repede, astfel încât să se asigure stabilitatea conducerii executive a țării. Constituția cere doar ca în urma desemnării unui candidat de prim ministru acesta să vină cu lista miniștrilor și un program de guvernare în Parlament în maximum 10 zile. În rest, guvernul demis, condus de Florin Cîțu, va administra treburile publice (fără OU, OUG-uri si proiecte legislative) atât timp cât va dori Președintele sau eventual până ce CCR, sesizată fiind, va decide că obligațiile constituționale îi cer președintelui să se grăbească și să găsească o soluție.
În ce privește alegerile anticipate acestea nu pot avea loc decât dacă Președintele vrea, altfel putând exista teoretic un număr infinit de candidați de premier desemnați de el și respinși de Parlament (art. 89 alin. 1).
Evident, în toată această perioadă, în ambele variante, țara va fi guvernată doar parțial
...fiind sub semnul întrebării dacă de exemplu mai poate emite o nouă HG pentru prelungirea stării de alertă.
Potrivit Codului administrativ (art. 37 alin. 3), “până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege”. Este o chestiune juridică ce se va pune cu siguranță în ambele variante în care vom avea un guvern interimar, fie că e condus de Florin Cîțu revocat prin moțiune fie de un alt ministru din cabinet”, a scris Toni Neacșu, sâmbătă, pe contul de Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
