Potrivit acestui document, se afirmă la pct.6 că "dreptul de proprietate asupra codului sursă al unui sistem informatic, precum și dreptul de a-l modifica trebuie să aparțină instituțiilor sau autorităților publice care au solicitat dezvoltarea sistemului informatic respectiv" și se detaliază apoi: "În esență, orice date și informații produse de o instituție sau autoritate publică trebuie interpretate ca fiind proprietatea statului, iar pentru sustenabilitatea dezvoltării serviciilor de guvernarea electronică este necesar ca sistemele informatice să nu rămână, din punct de vedere al proprietății intelectuale, la operatorul executant".
Ce ar însemna asta pentru furnizorii de soluții informatice care au furnizat și implementat sisteme informatice în administrația publică și chiar pentru administrația publică în sine?
Să plecăm de exemplu chiar de la Ghiseul.ro – soluție informatică pentru plata taxelor și impozitelor locale, dar în care urmează să se înregistreze și Ministerul FInanțelor Publice, pentru a se asigura plata și pentru bugetul de stat, conform declarațiilor ministrului Anca Dana Paliu.
Din datele publicate până acum despre Ghiseul.ro se știe că: "dezvoltarea și implementarea Sistemului Național Electronic de Plată Online a Taxelor și Impozitelor (SNEP – Ghiseul.ro) s-a făcut de Ministerul Comunicațiilor în colaborare cu Asociația de Plăți Electronice din România (APERO), la costuri zero pentru statul român. Aplicația aparține însă firmei Indeco Soft din Baia Mare, care este membră a APERO și a implementat astfel de softuri în mai multe primării din țară" (sursa: Hotnews)
Soluțiile implementate în primării vor deveni proprietatea primăriilor
Prin urmare, potrivit acestui memorandum, softul firmei Indeco Soft din Baia Mare va deveni proprietatea Ministerului Comunicațiilor, iar soluțiile implementate în primării vor deveni proprietatea primăriilor. Similar, pentru companiile de software care au soluții de impozite și taxe locale implementate în diverse primării.
Vor fi afectate toate firmele de IT, indiferent de mărimea lor, dacă au avut sau vor avea sisteme pentru administrația publică. De exemplu, foarte afectate companiile care au implementat soluții ERP în nenumărate instituții publice, de la Ministere și agenții din subordine, la primării și consilii județene, dar și companiile mici de IT care au furnizat soluții informatice pentru resurse umane și salarizare sau alte tipuri de aplicații informatice pentru diverse sectoare din administrația publică.
Nu știm cum vor reacționa companiile americane Oracle și Microsoft a căror soluții de baze de date sunt suport pentru diverse aplicații software implementate în cadrul administrației publice centrale și locale. Oracle și Microsoft vor trebui să renunțe la dreptul de proprietate intelectuală asupra bazei de date proprii pentru că, în mod firesc, gestionează informații interpretate ca fiind proprietatea statului.
Există un sector în România, care oferea românilor speranța că tinerii talentați din România, care au idei și soluții innovative vor putea să se bucure de proprietatea intelectuală asupra produselor pe care le-au dezvoltat și cu care puteau să contribui la eficientizarea și debirocratizarea administrației publice central și locale. Aplicarea acestui Memorandum ucide și Speranța!
Oare nu știu guvernanții noștri că România face parte din UE și nu din C.A.E.R. sau poate că nu mai știm noi și ni se pregătește ceva în acest sens?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
