Guvernul viza înăsprirea condițiilor în care urmau să fie vândute terenurile agricole de la 1 ianuarie 2014, când va fi liberalizată piaţa funciară. De teama speculanților, Ministerul Agriculturii, printr-un plan național, stabilise anumite restricții pentru străinii care voiau să cumpere teren agricol extravilan. Toate restricțiile au fost ridicate. Singura prevedere care mai rămâne în picioare este dreptul de preempțiune al agricultorilor români. Astfel, străinii pot cumpăra teren, fără nicio restricție, dacă în decurs de 30 de zile, cât este valabil dreptul de preemțiune, niciun agricultor român nu și-a maniestat interesul pentru achiziționarea suprafeței respective.
Guvernul renunţase recent la intenţia de a limita la 100 de hectare suprafaţa de teren agricol pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean român sau din alt stat UE, dar menţinuse însă condiţiile la cumpărare privind cunoştinţele în domeniul agricol şi perioada minimă de cinci ani de activitate în acest sector.
Vezi și: Plan național de apărare împotriva acaparării terenurilor de către străini, după 1 ianuarie 2014
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, pentru Mediafax, că "și aceste restricţii au fost eliminate, menţinându-se însă dreptul de preempţiune la achiziţia terenurilor al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice şi a tinerilor cu vârste de până la 40 de ani care au activităţi agricole în localitatea în care se află respectivul teren agricol".
Dreptul de preemțiune, singura "piedică", valabil 30 de zile
Prin urmare, singura piedică a străinilor în cumpărarea terenurilor agricole extravilane, va fi dreptul de preemțiune. Acest drept presupune că în momentul în care va primi o ofertă de la un cetăţean străin, vânzătorul este obligat să meargă la primărie cu o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Cererea va fi însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru teren, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă a domiciliului acestuia, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi documentele cadastrale. Dacă în termen de 30 de zile nu cumpără nimeni, terenul poate fi vândut cetăţeanului străin.
"Vom ajunge ca în maximum șapte, opt, zece ani să călcăm noi, românii, pe pământ străin"
Ion Banu, editor general al revistei "Lumea Satului" a declarat pentru DC News: "Cred că trebuiau niște restricții mai serioase pentru a proteja fermierii și deținătorii de terenuri, inclusiv prevederea aceea ca persoana care urmează să cumpere să aibă experiență de minimum 5 ani în domeniu și eu aș mai fi pus și alte restricții, ca 70% din profit să fie reinvestit în terenuri și în modernizarea parcului de tractoare și mașini agricole, investiții în agricultura din România. Restul să revină celui care exploatează terenul. Părerea mea este că dacă s-a renunțat la aceste prevederi, este o greșeală și nu va face decât să încurajeze în continuare cumpărarea de către străini a terenurilor în condițiile în care fermierii români nu sunt avantajați din punct de vedere financiar. Cei de afară vin cu credite cu dobânzi de 2-4% de 25 de ani cu grație de cinci ani, iar băncile din România nu acordă asemenea facilități fermierilor din România. Cred că vom ajunge ca în maximum șapte, opt, zece ani să călcăm noi românii pe pământ străin".
Vezi și: Vestul țării, ținut pârloagă. Pământul cumpărat de ”agricultorii” străini zace nefolosit
Conform datelor reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, străinii deţin în prezent, prin intermediul unor firme, aproximativ 7-800.000 de hectare de teren agricol în România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
