„Am anunțat foarte clar că eu nu sunt de acord să creștem cota de TVA peste 19%, un lucru care ar duce, evident, din nou la o creștere a inflației și la o scădere de creștere economică. De exemplu, creșterea cu un punct procentual de TVA ar fi adus, la pachet, o creștere a inflației de 0,5%. Este pentru prima oară, după aproape doi ani, când am reușit să aducem inflația la o singură cifră și vom continua să descreștem cât mai mult”, a declarat Marcel Ciolacu.
Klaus Iohannis și-a arătat, de asemenea, dezacordul față de măsura creșterii TVA-ului, câteva ore mai devreme.
„Creșterea TVA nu e o soluție, după părerea mea. Dar dacă pe termen scurt se găsește, cu ajutorul experților, că anumite măsuri trebuie puse în practică, probabil Guvernul le poate promova. Creșterea sau scăderea TVA au mai fost discutate. Dar acum nu reprezintă o soluție. Soluția constă în creșterea gradului de colectare, adică să se adune banii care se cuvin la bugetul statului”, a zis președintele.
Europarlamentarul Victor Negrescu a afirmat vineri că, spre exemplu, la capitolul "Reformă fiscală", România trebuie să facă modificări asupra TVA-ului, însă - adaugă el - guvernul nu doreşte ca aceste modificări să afecteze preţul alimentelor, ci mai degrabă anumite categorii care acum sunt privilegiate.
"Mai multe scenarii propuse de economişti şi, în aceste scenarii, evident, se regăseşte şi posibilitatea de a creşte TVA-ul. Un scenariu care, în cazul României, nu a funcţionat. Putem să spunem că şi în contextul crizei economice din 2009 acea creştere de TVA a generat efecte dezastruoase", a spus Victor Negrescu.
Încasările nete din TVA, în creștere cu 10% față de anul trecut
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,43% din PIB după primele şapte luni ale anului, la 38,6 miliarde de lei, de la 2,34% din PIB, respectiv 37,21 miliarde de lei, la finalul primului semestru, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.
Încasările nete din TVA au înregistrat 57,67 miliarde de lei, în creştere cu 10% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele şapte luni din 2023 se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 6%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (17 miliarde de lei în ianuarie-iulie 2023, comparativ cu 16 miliarde de lei în ianuarie-iulie 2022).
"Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 38,6 miliarde lei, respectiv 2,43% din PIB, faţă de deficitul de 26,7 miliarde lei, respectiv 1,89% din PIB aferent primelor şapte luni ale anului 2022", precizează Ministerul Finanţelor.
Veniturile totale la bugetul consolidat au însumat 288,06 miliarde de lei lei în perioada ianuarie - iulie 2023, în creştere cu 11,5% (an/an), iar cheltuielile au totalizat 326,66 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Potrivit MF, evoluţia veniturilor a fost susţinută de avansul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, impozitul pe profit şi TVA. Veniturile fiscale au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată - influenţate şi de diminuarea încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei, în timp ce încasările din accize au cvasi-stagnat.
Transcriptul integral al conferinței de presă îl găsiți aici:
Marcel Ciolacu: Bună seara! Am avut o zi în care m-am întâlnit cu toți liderii europeni. A avut loc un dialog normal, constructiv și mai ales consolidat. Este evident că am vorbit foarte mult despre PNRR, despre faptul că România, fără nicio excepție, va implementa toate reformele trecute în PNRR. Am vorbit despre modificarea PNRR-ului pentru că nu putem depune cererea de plată numărul trei fără reducerea cuprinsă în PNRR, de 2,1 miliarde euro la granturi și de capitolul REPower-EU. Ambele capitole au fost închise. Știam că urmează să avem o discuție și în ceea ce privește pensiile speciale, după decizia Curții Constituționale din România. De aceea, am venit cu o echipă tehnică, însoțită astăzi de la Ministerul Justiției și cu o echipă tehnică de la Ministerul Fondurilor Europene. Cum era de așteptat, am abordat și problema deficitului bugetar în contextul actual geostrategic și al unei crize de securitate. Fără excepție, toți liderii europeni au vrut să mulțumească în primul rând românilor, pentru efortul depus pentru a susține cele două state, unul aflat într-un război armat, respectiv Ucraina, și Republica Moldova, aflat sub un război hibrid. Aș vrea să mulțumesc tuturor liderilor europeni pentru susținerea necondiționată, atât directă, cât și publică, pentru aderarea României la spațiul Schengen! Fără excepţie, toţi liderii europeni, după ce am avut întrevederile, au menţionat în mesajele dumnealor susținerea României privind aderarea la Spațiul Schengen. Nu a fost o zi obișnuită. Cred că era necesară această vizită și cred, de asemenea, mai ales din dialogul avut cu liderii europeni, pentru prima oară am avut o viziune comună și un plan comun abordat, care unele țin de Comisie, altele ţin de Consiliu și altele ţin de Parlamentul European, astfel încât le-am punctat pe fiecare în funcție de reprezentarea instituțională. Sunt ferm convins că o să mă întrebați și despre pachetul legislativ pe care o să mi-l asum în Parlamentul României. Va avea cele trei paliere. Va cuprinde reforma administrativă cu componente atât centrale, cât și locale, va cuprinde combaterea evaziunii fiscale care în România este estimată la 10% din PIB în acest moment și, de asemenea, ajustările fiscale. România este un partener credibil, responsabil și, mai ales, corect, atât al Consiliului, cât și al Comisiei și al Parlamentului European. Vă rog!
Reporter: Domnule premier, ce aţi stabilit? Cum ar trebui să arate deficitul bugetar pentru anul 2023?
Marcel Ciolacu: Comisiile tehnice au rămas, și în acest moment, cu doamna Céline Gauer, să discute anumite aspecte. Ele vor continua și săptămâna viitoare la nivel tehnic. În schimb, am stabilit principiile. Am anunțat foarte clar că eu nu sunt de acord, ca prim-ministru al României, să creștem cota de TVA peste 19%, un lucru care ar duce, evident, din nou la o creștere a inflației și la o reducere a ratei de creștere economică, respectiv, dacă am fi crescut un punct procentual de TVA, ar fi adus la pachet o inflație de 0,5%. Este pentru prima oară, după aproape doi ani, când am reușit să aducem inflația la o singură cifră și vom continua să descreștem cât mai mult. Numai așa putem crește puterea de cumpărare a românilor.
Reporter: Ne puteţi spune dacă astăzi, Comisia Europeană a acceptat creşterea deficitului bugetar?
Marcel Ciolacu: Comisia Europeană nu este cea care vizează sau avizează o nouă încadrare în deficitul bugetar. Este evident că, în urma efortului României, de a susține Ucraina și Republica Moldova, și este evident ca și țară de graniță, având cea mai lungă graniță cu Ucraina, ţară aflată într-un conflict armat total incorect cu Rusia, că avem influențe negative: de la asigurări, de la dobânzile pentru împrumuturi, pentru că suntem o țară cu un risc mai ridicat față de Austria, de exemplu, care este mai îndepărtată de conflictul cu Ucraina. Comisia a înțeles întreg acest context și este argumentul principal, fiindcă sunt ferm convins că dumneavoastră cunoașteți că România este într-un acord de deficit excesiv, după ce o anumită guvernare și un anumit prim-ministru, de altfel, filozof, a adus România la un deficit de 9,2%. Şi suntem singurul stat european care suntem sub un acord cu Comisia European în ceea ce privește descreșterea deficitului către 3%, conform acordului de la Maastricht. Există o flexibilitate în acest moment, în urma argumentelor aduse, de a veni cu un nou plan în ceea ce privește deficitul României.
Reporter: Până unde va merge această flexibilitate?
Marcel Ciolacu: În urma reformelor pe care le implementăm în țară, Comisia va propune Consiliului această nouă renegociere. Acesta este calendarul. Astăzi, nimeni nu poate să spună în mod direct României, dar am găsit o flexibilitate și o înțelegere a contextului întreg. Noi nu vorbim numai de cifre. Atât președinta Comisiei, cât și președintele Consiliului, și președinta Parlamentului, toţi sunt oameni politici, la fel ca și mine. Deci, se mută lucrurile în zona tehnică pentru a găsi soluțiile cele mai bune.
Reporter: Când am putea să vedem o decizie a Consiliului cu privire la majorarea deficitului pe care România și l-a asumat?
Marcel Ciolacu: Categoric, până la sfârșitul anului. După cum bine știți, România este reprezentată la Consiliu de către președintele României. De aceea, înainte de această deplasare, am și avut o discuție telefonică cu președintele României, lucru care mi se pare normal.
Reporter: În urma discuțiilor de astăzi s-a vorbit despre această flexibilitate până unde poate merge ca procent?
Marcel Ciolacu: Este o regulă de bază. Anul trecut ne-am încadrat într-un deficit de 6,2%. România nu poate veni anul acesta cu un deficit mai mare de 6,2%. Și nu poate veni cu un deficit micșorat mai puțin de 0,5%. Ne menținem ceea ce ne-am asumat politic cu toții: ca bugetul de apărare să rămână în acest an 2,5%.
Reporter: Bună seara, domnule prim-ministru! V-aș întreba cât reprezintă din deficit acel ajutor pe care România l-a dat Ucrainei și Republicii Moldova? Și v-aș întreba dacă există un acord, simțiți că există un acord după discuțiile de azi pentru a fi eliminate acestea?
Marcel Ciolacu: După estimările făcute de către România, cu care echipele tehnice vor veni la Comisie, săptămâna viitoare, depășesc 3,5%. Pe estimările făcute de către Comisie se încadrează în jur de 1,5%. Asta neintroducând noua asumare a României, de a crește bugetul pentru apărare de la 2% la 2,5%.
Reporter: Domnule prim-ministru, știm că ați spus că e nevoie de aceste modificări fiscale, tocmai pentru a aduce mai mulți bani la buget. Punctual, Comisia v-a cerut să eliminați facilitățile acum?
Marcel Ciolacu: A fost o discuție, repet, pe principii. Principiul de bază de la care am plecat a fost că eu sub nicio formă nu sunt de acord cu creșterea TVA-ului. Aici normal că s-au căutat alte soluții. Acolo unde Comisia a depistat că există anumite probleme de necompetitivitate corectă în abordările comerciale. Nu vorbim de introducere de noi taxe, nu vorbim de austeritate, vorbim de reduceri de cheltuieli din sistemul bugetar, ceea ce mi se pare total corect. Dorim să ridicăm nivelul de luptă cu evaziunea fiscală. Am ajuns la 160 de miliarde în România, estimare pe evaziune fiscală. De exemplu, numai la TVA este în jur de 20 de miliarde. Și vorbim de scoaterea unor excepții din Codul Fiscal.
Reporter: Care ar fi acelea?
Marcel Ciolacu: Nu vorbim în zona bugetară de scăderi de salarii. N-a vorbit nimeni niciodată, cu adevărat. Dar nu poți să fii un bugetar de lux și să primești și norme de hrană sau tichete de vacanță. Vorbim de o echitate socială. Nu pot să vin să măresc TVA-ul, care se mărește și pentru cel cu veniturile foarte mici și cu o impozitare mare a muncii și același suport. Nu poți să crești nivelul de trai în același mod sau să-l scazi în același mod.
Reporter: Da, dar în ceea ce privește restul facilităților fiscale...
Marcel Ciolacu: Există. Fiecare categorie se va analiza și se va discuta, iar pe acea lege, repet, voi veni în Parlament să-mi asum răspunderea.
Reporter: Din calculele pe care le aveți până acum, cât ar veni la buget în plus, astfel încât. . . ?
Marcel Ciolacu: Suficient.
Reporter: Ne puteți da o cifră?
Marcel Ciolacu: Suficient cât să ne încadrăm în viitorul deficit asumat și suficient cat să avem perspectiva pentru anul 2025 de a îndeplini ținta de 3%.
Reporter: Domnule premier, mai poate rămâne în discuție majorarea pensiilor de la 1 ianuarie sau chiar majorările salariale care au fost. . .?
Marcel Ciolacu: Este foarte posibil să venim cu o lege a pensiilor până la sfârșitul anului.
Reporter: Cum va arăta noua lege a pensiilor? S-a vorbit în spațiul. . .
Marcel Ciolacu: În primul rând, solicitarea Comisiei este de a închide cât mai mult din inechitățile din interiorul legii pensiilor. Niciodată Comisia nu ne-a cerut să mărim pensiile celor care au la pensie mai mult decât au avut în activitate.
Reporter: Asta înseamnă că ar putea să crească doar pensiile mici, pensia minimă, de exemplu, să vedem o majorare doar acolo?
Marcel Ciolacu: Pensiile mici vor crește cu certitudine.
Reporter: Dar cele medii, de exemplu...?
Marcel Ciolacu: Va exista totuși o abordare diferențiată, în funcție de venit. Este normal să se întâmple acest lucru. Nu i se ia nimănui niciun drept. Este normal să ne învățăm lecția - când s-au tăiat pensiile și salariile în România, lucru care a dus la un dezechilibru macroeconomi - și să venim cu altă abordare.
Reporter: Bună ziua! Ați spus că TVA-ul nu va crește peste 19% în schimb, pentru alte produse sau alte operațiuni care pot fi făcute, vă rog să mă lăsați....
Marcel Ciolacu: Se va modifica pentru alimente...
Reporter: În interiorul TVA-ului veți aborda o anumită politică, nu mă refer la alimente și dacă luați în calcul unul dintre scenariile oferite de Banca Mondială?
Marcel Ciolacu: Sunt două lucruri importante: faptul că nu se mărește TVA-ul peste 19% şi nu se modifică TVA-ul în ceea ce privește produsele alimentare şi medicamente. Sunt lucrurile cele mai importante pentru români. Acum dacă la cluburi nu mai este TVA 5% şi este 19%, presupun că nu este o nenorocire.
Reporter: Bună ziua! Comisia Europeană a recomandat, în cazul în care nu reușim să ne încadrăm sau să reducem destul de mult deficitul pentru anul acesta, să eliminăm plafoanele pentru facturile la energie, spunând că, în acest moment, contextul nu mai face ca acest plafon să-și mai aibă...
Marcel Ciolacu: Am plecat de la ideea că se menţin facilitățile până când puterea de cumpărare a românilor începe să crească. Acest lucru se face concomitent și cu scăderea inflației. Acum e normal să vedem care este suportul și cât poate statul să susțină.
Reporter: Deci în acest moment există analiză?
Marcel Ciolacu: Există discuții pentru scoaterea unor facilități. Ştiți foarte bine că multe sunt şi din programele europene pe care domnul Câciu le-a prins și în exercițiul financiar viitor.
Reporter: Care este viziunea Comisiei și la ce acord ați ajuns în privința modului în care sunt taxate microîntreprinderile, de exemplu?
Marcel Ciolacu: Este una dintre problemele ridicate de către Comisie și vom vedea, împreună cu ministrul de finanțe, la ce concluzie sau ce soluție e cea mai bună.
Reporter: Pragul de 60.000 euro?
Marcel Ciolacu: E greu să dai explicații când vezi un rulaj de peste 270 de miliarde și un profit direct de aproape 15 miliarde de euro, impozitate cu 1%, după ce ai avut de alte 20% deduceri. E un pic cam mult și cu o rentabilitate de peste 50%.
Reporter: În ceea ce privește modificarea PNRR, ați depus aceste...?
Marcel Ciolacu: Urmează să fie depuse după ce comisia tehnică va mai avea, săptămâna viitoare, o discuție.
Reporter: Ne puteți spune până când a fost prelungit acest termen? Era 31 august, din câte știm.
Marcel Ciolacu: Cu cât depunem mai repede, cu atât se ia în analiză cererea de plată numărul trei. România nu mai poate să depună, dar nu numai în România, ci toate statele. Sunt foarte multe state, cred că 60% dintre ele, care n-au depus nici cererea de plată numărul doi. Este adevărat că România este unul de statele care are cele mai multe reforme trecute în PNRR. Noi nu avem modificări de reforme, ca să fim îngrădiți de un termen. În schimb, până la sfârșitul lunii octombrie, Comisia dorește să închidă negocierile în ceea ce privește PNRR-ul și normal că și noi dorim să depunem întreg pachetul: negocierea PNRR-ului, cererea de plată numărul trei, cât și REPowerEU.
Reporter: La sfârșitul lui octombrie veți depune această cerere de plată numărul trei?
Marcel Ciolacu: Sunt ferm convins că vom depune mult mai devreme toată această renegociere.
Reporter: Când credeți că veți depune cererea de plată numărul trei?
Marcel Ciolacu: În termenul util, odată cu aprobarea renegocierii PNRR-ului. Nu se deblochează cererea de plată. Noi, la cererea de plată numărul trei, mai avem o singură reformă de îndeplinit, respectiv pensiile speciale. Sunt ferm convins că, în maxim o săptămână, se vor termina și aceste negocieri, de aceea am şi venit însoţit cu comisia. Vă rog!
Reporter: O singură întrebare mai avem. Pe 31 august era deadline-ul la care noi trebuia, toate țările trebuia să depună această renegociere...
Marcel Ciolacu: Care aveau negocieri în ceea ce privește reformele. România nu a avut negocieri în ceea ce privește reformele.
Reporter: Am înțeles. Şi există acum un termen până la care noi putem să...
Marcel Ciolacu: Tocmai ce am răspuns. Ei, până la sfârșitul lunii octombrie, vor să închidă această renegociere, astfel încât, pe urmă, să deblocheze ...unele state la cererea de plată doi, altele la cererea de plată numărul trei. Sunt două state-, Spania şi Grecia - care sunt deja la cererea de plată numărul patru, pe care nici ei nu pot să o depună până nu închid renegocierea şi REPowerEU. Mulţumesc mult!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
