Florinela Georgescu, director de prognoze în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat, în emisiunea DCNews, că masele de aer care au adus căldură, au adus și umezeala. Aerul cald a venit din nordul Africii, dar, până să ajungă la noi, a traversat Marea Mediterană, încărcându-se cu umezeală. Structurile barice - câmpul de presiune - nu au favorizat sistemele noroase care să dea ploaia favorabilă pentru umezeala din sol, dar și din aer, pentru a genera o răcorire. ”Au fost ploi de scurtă și foarte scurtă durată. De multe ori, instabilitatea atmosferică s-a manifestat prin vijelii, descărcări electrice, chiar averse de grindină și mai puțin prin apa mult așteptată. Intră în categoria manifestărilor severe de vreme, pentru că tipul de masă de aer, felul cum se stratifică această masă de aer a favorizat, mai degrabă, aceste extreme și mai puțin ploile” a spus Florinela Georgescu.
Directorul ANM a mai precizat că, în acest context, și temperaturile s-au dus foarte sus: ”O aversă care se produce la 35 - 38 de grade, într-o masă de aer foarte uscată, riscă, ca, de fapt, picătura să nu mai ajungă la nivelul solului”. Referindu-se, în continuare, la temperaturi, Florinela Georgescu a mai spus, în interviul acordat DCNews, că, în teorie, ”vorbim despre val de căldură atunci când temperatura este peste media perioadei două - trei zile, ori acum ar trebui să schimbăm puțin definiția, pentru că ajungem la două - trei săptămâni cu un regim de vreme aproape neschimbat”. Aceasta a mai spus că și în verile din perioada noastră, din ultimii ani, când în aer sunt temperaturi de 35 - 40 de grade, la nivelul solului pot fi cu 20 - 25 de grade mai ridicate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
