EXCLUSIV  Artişti vizuali emblematici în licitaţia de Artă Postbelică și Contemporană

Între “vanitate” și “abandon”, adeseori camuflată în “speranță” sau “așteptare”, arta postbelică și contemporană ne scoate din zona de confort pentru a ne pune întrebări incomode. De la cutezanțele stilistice ale lui Paul Neagu la colajele pop-art ale lui Ion Bârlădeanu, de la arta experimentală a Getei Brătescu la arta “solară” a Sultanei Maitec, Licitația de Artă Postbelică și Contemporană, anunţată de Casa Artmark pentru marți, 11 iulie, la ora 19:30, (re)confirmă de fiecare dată nume de azi și de ieri.

Vedeta licitaţiei este pictura Toteme căzute, realizată între 1958 şi 1961 de Ion Ţuculescu (1910, Craiova - 1962, Bucureşti), evaluată la 40.000 - 65.000 de euro.          

Sabin Bălaşa, Aşteptare

Sabin Bălaşa, Dansul sferelor

Opera, inedită pentru faza totemică a lui Țuculescu, a participat la a XXXIII-a Expoziție a Bienalei Internaționale de Artă de la Veneția din 1966 și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției sub titlul Linii orizontale. A participat, de asemenea, la Expoziția Țuculescu de la Galeria Liljevalchs din Stockholm, în 1968, la expoziția Țuculescu, de la Galeria Kunstnerforbundet din Oslo, 1969, la Expoziția Retrospectivă Ion Țuculescu, Muzeul Național de Artă al României - Muzeul Colecțiilor de Artă, București, 1999, și este menționată în catalogul expoziției sub titlul Toteme culcate.

Ion Ţuculescu, Toteme căzute

Lucrarea este reprodusă în Ion Țuculescu, de A.E. Baconsky, Ed. Meridiane, București, 1972, sub titlul Orizontale.

În căutarea originii creației, “Totemele căzute” se impun prin forţa cromatică și prin motivele aproape hipnotice.

Un alt artist cu totul special, Paul Neagu (1938, Bucureşti - 2004, Londra), este reprezentat în licitaţie prin două creaţii:

24 de argumente, sculptură în lemn,estimată la 9.000 - 16.000 de euro, şi Sfere, lucrare în creion şi acuarelă pe hârtie din 1994 (3.000 - 4.000 de euro).

Născut la București, în 1938, Paul Neagu a profitat de momentul deschiderii către Occident de la sfârșitul anilor "60, pentru a pleca la Edinburgh. Un an mai târziu, în 1970, s-a stabilit la Londra, iar din 1976 a devenit cetățean britanic. Neagu s-a afirmat artistic în perioada anilor 60 – 70, perioada instabilă a experimentelor artistice europene, marcate de intelectualizarea procesului artistic în virtutea moștenirii lăsate de Duchamp și de apariția lui John Cage, cel care avea să teoretizeze happening-ul și să influențeze decisiv apariția grupării Fluxus. Până la înscrierea la Academia de Arte Plastice, în 1960, Neagu a fost angajat CFR, electrician și a făcut cartografie. În timpul facultății a studiat cu Octav Angheluță și a luat contact cu neorealismul italian. Perioada anilor 60 -70 este marcată de experimente în zona media, perfomance și instalații, happening - elemente ce au contribuit la dezvoltarea unui nou limbaj artistic. Arta conceptuală și Minimalismul, grupări artistice ca Fluxus ori Recherches Visuelles vizau dematerializarea obiectului, transformarea vieții în artă. Începând cu anii 70, Paul Neagu a dezvoltat un limbaj sculptural care i-a permis să creeze o serie de monumente publice. Primele experimente în această direcție apar odată cu cercetarea în zona reprezentării și deconstrucției, rezultatul fiind Obiectele Palpabile (Receptaculi). Tot în anii 70 crează Hyphen-ul – ceea ce părea a fi la început o masă de lucru neconvențională - cu trei picioare, expus în 1975 la Muzeul de Artă Modernă din Oxford. Neagu s-a întors la motivul hyphenului aproape trei decenii la rând, redesenându-l și construindu-l în diverse materiale, dar și ca generator al Celor nouă stații catalitice. Paralel cu dezvoltarea conceptului de Stații catalitice, din anii 80, Neagu începe să lucreze la sferele din oțel, sculpturi organizate în ansambluri și nenumite.

Pot fi regăsite în licitaţie opera ale unor artişti emblematici pentru arta postbelică.

Sever Frenţiu, Zizi în gri

Unul dintre componenţii importanţi ai generaţiei de artişti născuţi în anii ’30, Marin Gherasim (1937, Rădăuţi, Suceava - 2017, București) a cucerit cu pictura sa preţuirea criticii şi a colecţionarilor din ţară şi din străinătate. Cu expoziţii personale în întreaga lume, distins cu numeroase premii, printre care şi Medalia de Argint la Salonul de Toamnă de la Paris în 2006.

Este propusă acum spre vânzare lucrarea Căi paralele, din 1969, un ulei pe pânză estimat la 2.000 - 4.000 de euro.

“Până la urmă, imaginile mele sunt de factură modernă. Eu nu fac icoană din mai multe motive. În primul rând, pentru că ateismul militant revenind în forţă, chiar şi în societatea românească, consider că omul credincios şi artistul care se angajează în acest demers sunt, într-un fel, din nou în pericol. Mă consider un pictor care tratează subiectele prin simboluri şi prin aluzii, ca pe vremea primelor secole creştine. Ale celor care au trebuit să se retragă în catacombe şi să lucreze cu simboluri cunoscute numai de comunitatea lor”, mărturisea artistul într-un interviu.

Ştefan Câlţia, Zbor (Pasăre peste case)

Vasile Grigore, Peşti

Săptămâna a XV-a. Vineri. Hristos umblând pe mare, o acuarelă pe hârtie din 1994, semnată de Ion Grigorescu (n. 1945, Bucureşti), este evaluată la 600 – 900 de euro.

Pictor, desenator și eseist român, contestatar al regimului și sistemului comunist, critic al societății consumiste de azi, Ion Grigorescu este o personalitate de prim rang a artei plastice românești și europene. Opera sa artistică cuprinde lucrări de pictură, desen, gravură, pictură bisericească, icoane, fotografie și artă video. Creaţia sa, a rămas mult timp necunoscută, reputația sa traversând granițele României numai după 1990. În prezent este considerat un artist de excepție, iar lucrările sale sunt repere prețioase în peisajul artistic contemporan.

Sabin Bălaşa (1932, Dobriceni, Olt - 2008, Bucureşti), exponent al “romantismului cosmic”, cum singur s-a definit, a fost un artist complex, cu o operă extrem de densă, cu o coloristică originală şi o imagistică deosebită. "Arta este un mesaj individual adresat colectivității. Locuiesc în abis și pictez ceea ce văd cu mintea, pentru mine arta este o viziune, un act de generozitate, un exercițiu suprem al libertății proprii, o mare capacitate de a iubi”, mărturisea el.

Colecţionarii pot alege acum între Speranţă în deşert, datat 1986, estimat la 2.500 - 3.500 de euro, Dansul sferelor, din 1996, evaluat la 3.500 - 5.500 de euro, Așteptare din 1976, lucrare autentificată de Tudor Bălaşa (4.000 - 6.000 de euro), Privind la astre (1988), valoare estimativă: 4.000 - 6.500 de euro.

Vladimir (Mirel) Zamfirescu, Necredinciosul

Sorin Ilfoveanu, Tipsie cu roade

Horia Damian (n. 27 februarie 1922, București - d. 13 mai 2012, Paris) a fost un pictor francez de origine română, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (din 1993). A desfășurat pe parcursul vieții o bogată activitate de pictură și sculptură, având la bază studii de arhitectură făcute la București. Structura sa de arhitect este ușor descifrabilă în lucrările pe pânză, prin rigoarea extraordinară a desenului. Pânzele, organizate pe cicluri iconografice, tratează de multe ori elemente arhitectonice arhetipale, precum porți, temple, piramide, construcții, capiteluri, frontoane etc. A avut numeroase expoziții de pictură și sculptură în America de Nord și Europa și a participat la Bienala de la Veneția și la cea de la São Paolo.

În licitaţie figurează două opere relevante: Le Colisée (3.000 - 5.000 de euro) şi La colonne bleue (3.000 - 5.000 de euro).

Romul Nuţiu, Cascadă

Corneliu Baba, Rege nebun

Constantin Flondor (n. 1936, Cernăuţi) este co-fondator al grupurilor Prolog, Sigma şi 111, care au fost preocupate de experimente în domeniul artei şi cercetărilor vizuale interdisciplinare (integrau în artă atât arhitectura şi matematica, cât şi bionica şi cibernetica). Locuieşte şi lucrează în Timişoara, abordând limbaje artistice diverse, precum instalaţie, performance, mail-art, film, desen, pictură sau literatură.

Este present în licitaţie cu Geometria fulgului de nea (Pentagonă), lucrare din inox, evaluată la 20.000 - 25.000 de euro, şi Peisaj, un ulei pe hârtie (500 – 900 de euro)

Florin Niculiu, Vama Veche

Paul Neagu, 24 de argumente

Ştefan Câlţia (n. 1942, Braşov) este un blând şi tenace ocrotitor al arhitecturii umane şi cosmice pe care pânzele sale o zugrăvesc cu un mare dor de lumină şi ceruri. De aceea, faţada şi faţa pânzelor, căci nu pot s-o numesc fundal, este cerul. Şi totul este cuibărit, mângâiat, legănat de acest cer al curăţeniei şi întemeierii, limpezit de Dumnezeu şi de rugăciunea şi faptele oamenilor.

Iubitorii creaţiei sale pot opta în această licitaţie pentru Zbor (Pasăre peste case) din 1990, estimat la 4.500 - 6.500 de euro, Bărbat cu peşte din 1986 (2.500 - 3.500 de euro), Flori de câmp (1.500 - 2.500 de euro)

Necredinciosul (2.500 - 3.500 de euro) este un ulei pe pânză semnat în 1991de Vladimir (Mirel) Zamfirescu (n. 1936, Ploiești).

Despre acest pictor și desenator, personalitate marcantă a picturii românești și europene, Sorin Dumitrescu afirma: “…Pentru iconarul nostru, teritoriul culturii va simboliza de acum înainte Occidentul; în ambianța acestuia, e drept mai labilă axiologic, dar în schimb propice afirmării persoanei distincte, își va descoperi, încetul cu încetul propriul său Toledo! Cultura imaginii s-a îmbogățit astfel cu timbrul unei creații picturale insolite, bântuită subliminal de duhul inconfundabil al Icoanei. Iată originea tainică a morfologiilor efilate și a nobilelor sfumato-uri cu care, ani în șir, ne-a deprins arta lui Vladimir Zamfirescu”.

Ion Grigorescu, Săptămâna a XV-a. Vineri. Hristos umblând pe mare

Târnovo, un ulei pe pânză din 1957 al extraordinarului colorist care a fost Alexandru Ciucurencu (1903, Ciucurova, Tulcea - 1977, Bucureşti) este propus la preţul de 7.000 - 10.000 de euro.

Zizi în gri, pictură semnată în 1958 de Sever Frenţiu (1931, Săcueni, Bihor - 1997, Arad), este evaluată la 1.500 - 2.500 de euro.

Absolvent al Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj, promoția 1955, la clasa profesorilor Catul Bogdan și Aurel Ciupe, Sever Frențiu, ultimul romantic, cum a fost numit, a dat o operă demnă de marii bijutieri ai Renașterii, “între realitate și mister, între cuvânt și fină insinuare, în fața unei scene sau a șevaletului”.

Opera este reprodusă în catalogul Sever Frenţiu, de Dorana Coşoveanu, ed. Fundaţiei Culturale Române.

Jules Perahim, Des animaux fantastiques

Visum de Constantin Pacea (n. 1957, Bucureşti) porneşte în lictaţie de la 1.200 - 1.800 de euro.

Artistul s-a iniţiat în pictură în atelierul tatălui său, pictorul Ion Pacea. În 1981, a organizat o amplă expoziţie personală la actualul Muzeu al Ţăranului Român.

În 1983, a plecat în Germania invitat de Galeria Raphael din Frankfurt. În 1985, s-a stabilit la Paris. În 1986, Galeria 44 din Kaarts-Dusseldorf i-a organizat o importantă expozitie personală, iar în anul următor l-a prezentat la International Art Fair din Chicago. În 1992, a descoperit Altea, un vechi sat de pescari pe coasta Mediteranei Spaniole, unde se retrage să lucreze în fiecare an. Trăieşte şi lucrează la Bucureşti, Paris şi Altea.

Cascadă, un ulei pe pânză de Romul Nuţiu (1932, Bilbor - 2012, Timișoara), cel mai de seamă reprezentant al expresionismului abstract în pictura românească postbelică (1.500 - 2.500 de euro), Peşti de Vasile Grigore (1935, Bucureşti - 2012, Bucureşti), unul dintre reprezentanţii avangardei româneşti din anii 70 (1.500 - 2.500 de euro), Les animaux fantastiques de Jules Perahim (1914, Bucureşti - 2008, Paris), unul dintre reprezentanţii suprarealismului românesc, dar şi ai realismului socialist (2.500 - 3.500 de euro), Natură statică cu vase şi pară de Harry Guttman (1933, Bucureşti - 2015, București), ulei pe PFL estimat la 700 - 1.200 de euro, Circari (800 - 1.500 de euro)  şi Cai de paradă (700 - 1.200 de euro) de Magdalena Rădulescu (1902, Râmnicu Vâlcea - 1983, Paris), Natură statică cu statuetă antică de Ion Pacea (Horopani, Macedonia - 1999, Bucureşti), piesă în acrilic şi colaj pe pânză (1.500 - 2.500 de euro) întregesc imaginea artei postbelice din România.

Petre Velicu, Mitologie

O remarcă specială pentru Rege nebun, un studiu din 1984, din seria cu acelaşi titlu de Corneliu Baba (1906, Craiova - 1997, Bucureşti), evaluat la (2.500 - 3.500 de euro).

Constantin Piliuţă (1929, Botoşani - 2003, Bucureşti) este reprezentat în licitaţie cu 4  lucrări: Iarnă, Peisaj cu birt din 1983, Vânat, datat 1992, şi Peisaj de munte, toate evaluate la 2.000 - 3.000  de euro.

Semnalăm şi două lucrări de Petre Velicu (n. 1950, Bucureşti): Les acteurs (700 - 1.000 de euro) şi Mitologie (1.000 - 1.600 de euro).

Marin Gherasim, Căi paralele

Vama Veche (1.500 - 2.500 de euro) aparţine unuia dintre cei mai enigmatici pictori ai artei româneşti contemporane, Florin Niculiu (1928, Hudeşti, Botoşani - 1997, București)

În zona artei strict contemporane, amintim, în primul rând, The Beast, realizată în 2009, de Mircea Suciu (n. 1978, Baia Mare), singurul artist român care a apărut pe coperta revistei ARTnews. În 2014, a participat la Bienala de la Gwangju, Coreea de Sud, cu o imensă instalaţie formată din 50 de desene în cărbune. În 2015, a avut o expoziţie personală la Galeria Zeno X, respectiv una la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti. Lucrează în tehnici diferite, adeseori combinând uleiul sau acrilicul cu tehnici de monoprint. Orientat cu precădere spre teme socio-politice sau psihologice, "artistul manifestă un interes particular pentru modul în care individul îşi însuşeşte comportamentul colectiv în cadrul unei manifestaţii, astfel trăsăturile proprii diluându-se”. Lucrări de Mircea Suciu au fost incluse în expoziţii de grup, precum Scènes Roumaines, Espace Louis Vuitton, Paris; Hybride, Fondation Francès, Senlis; Sex, Money and Power, Maison Particulière, Bruxelles; Nightfall – New tendencies in Figurative Painting, MODEM, Debrecen; European Travellers, Mucsarnok Kunsthalle, Budapesta.

Valoare estimativă: 14.000 - 18.000 de euro.

Marcel Guguianu, Nud

Nu putem omite Grădina fictivă, lucrare din 2017 de Vlad Paraschiv (n. 1994, Bistriţa), care a făcut parte din expoziţia Maraton, din Cluj-Napoca, anul acesta, evaluată la 700 - 1.200 de euro, Weekend de Șerban Savu (n. 1978, Sighișoara), estimată la 6.000 - 9.000 de euro, operă reprodusă în Şerban Savu, Paintings 2005-2010, ed. Hatje Cantz Verlag, Germania şi care a făcut parte din expoziţia Under the radar, Pitzhanger Manor, PM Gallery & House, Londra, 2011.

Ion Alin Gheorghiu, Madona

Li se adaugă Ion Musceleanu, cu Lectură şi Flori pe masă roşie, Dan Hatmanu cu Case pe strada Garabet, Bogdan Mihai Radu cu Irişi, Ion Alin Gheorghiu cu Grădină suspendată şi Madonă, Margareta Sterian cu Logodnicii şi Mătuşile, Ştefan Pelmuş cu Pomul vieţii şi Totem, Obie Platon cu The Fashionist…

Reţin atenţia două sculpturi: bronzul Apropiere de Peter Jecza (1939, Sfântu Gheorghe - 2009, Timișoara), valoare estimativă: 1.500 - 2.500 de euro, şi marmura Nud, de Marcel Guguianu (1922, Bârlad - 2012, București), evaluată la 3.000 - 4.000 de euro.

Constantin Piliuţă, Peisaj cu birt

În domeniul graficii, se remarcă Tipsie cu roade, o tempera pe hârtie din 1990 (1.000 - 1.600 de euro) de Sorin Ilfoveanu (n. 1946, Câmpulung Muscel) şi Mapă cu 25 gravuri din 1987 de Ştefan Câlţia (1.400 - 2.200 de euro).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News