Pakistan, Bangladesh și Tadjikistan sunt țările cu cea mai mare poluare a aerului din lume, în timp ce clasamentul orașelor cele mai poluate este condus de Loni (India).
Aceste date apar în cea de-a opta ediție anuală a „Raportului mondial privind calitatea aerului”, realizat de compania elvețiană IQAir. Studiul arată riscurile pentru sănătate, tendințele regionale și deficiențele critice în colectarea datelor în multe zone ale lumii. Raportul se bazează pe date provenite de la peste 40.000 de stații de monitorizare a calității aerului din 9.446 de orașe, distribuite în 143 de țări, teritorii și regiuni. Comparativ cu raportul de anul trecut, 54 de țări au înregistrat creșteri ale mediei anuale de PM2,5. 75 au raportat scăderi, două au rămas neschimbate, iar 12 au fost incluse pentru prima dată în setul de date.
Țări și teritorii
OMS recomandă un nivel maxim anual de 5 micrograme de PM2,5 pe metru cub, prag care anul trecut a fost respectat de doar 14% dintre orașele analizate, cu trei puncte procentuale mai puțin decât în 2024. În plus, doar 13 țări sau teritorii au respectat această recomandare: Polinezia Franceză (1,8), Puerto Rico (2,4), Insulele Virgine ale SUA (2,5), Barbados (2,6), Noua Caledonie (3,6), Islanda (3,7), Bermuda (3,8), Andorra și Reunion (4,3), Australia (4,4), Grenada (4,7), Panama (4,8) și Estonia (4,9).
La polul opus, cele mai poluate țări au fost Pakistan (67,3), Bangladesh (66,1), Tadjikistan (57,3), Ciad (53,6) și Republica Democrată Congo (50,2). Clasamentul arată că Spania ocupă locul 105 din 134 de țări și teritorii, cu 9,1 micrograme de PM2,5 pe metru cub de aer, cu 0,4 mai mult decât în 2024, care rămâne cel mai mic nivel înregistrat în țară din 2018, anul de la care există date comparative. În total, 130 dintre cele 143 de țări și teritorii au depășit valoarea anuală recomandată de OMS pentru particulele fine.
Continente și regiuni
În 2025, pentru al doilea an consecutiv, niciun oraș din Asia de Est nu a respectat recomandările OMS privind PM2,5. Modelele de poluare din China indică o deplasare spre vest a concentrațiilor ridicate. Europa a înregistrat tendințe mixte: 23 de țări au avut creșteri ale nivelurilor de PM2,5 (de exemplu, cu 30% în Grecia și Elveția), iar 18 au înregistrat scăderi (cu 24% în Malta). Arderea lemnului iarna, fumul provenit din incendiile de vegetație din Canada vara și praful saharian au agravat poluarea sezonieră.
În America Latină și Caraibe, tendințele au fost, în general, pozitive: 208 orașe au înregistrat scăderi ale concentrațiilor medii anuale de PM2,5, 95 au avut creșteri, 9 au rămas neschimbate, iar 13 orașe au fost adăugate pentru prima dată.
Oceania a rămas una dintre cele mai curate regiuni din lume, 61% dintre orașe respectă recomandările OMS. Totuși, frigul record înregistrat în New South Wales, Australia, în iunie 2025, a dus la creșteri sezoniere ale particulelor fine. Incendiile de vegetație, intensificate de schimbările climatice, au jucat un rol major în deteriorarea calității aerului la nivel global în 2025. Emisiile record de biomasă din Europa și Canada au contribuit cu 1.380 megatone de carbon.
Canada a fost cea mai poluată țară din America de Nord pentru a doua oară în cei opt ani de existență ai raportului, din cauza celui de-al doilea cel mai grav sezon de incendii de vegetație înregistrat, care a afectat calitatea aerului în Canada, Statele Unite și părți din Europa.
Orașe
Raportul include și un clasament al celor 9.446 de orașe sau zone metropolitane. Cele mai poluate 25 se află în India, Pakistan și China, iar trei dintre primele patru sunt în India. Clasamentul este condus de Loni (India), cu 112,5 micrograme pe metru cub, cu aproape 23% mai mult decât în 2024, urmat de Jotán (China) cu 109,6, Byrnihat (India) cu 101,1, Delhi (India) cu 99,6 și Faisalabad (Pakistan) cu 98,8.
La polul opus, Nieuwoudtville (Africa de Sud) a fost anul trecut orașul cu cel mai curat aer din lume, cu o medie anuală de doar 1,0 microgram de PM2,5 pe metru cub.
VEZI ȘI: EXCLUSIV Invazie de insecte în București! Blocuri acoperite în Sectorul 6 / foto
Frank Hammes, director executiv al IQAir Global, a zis: „calitatea aerului este o resursă fragilă care necesită o gestionare activă pentru a proteja sănătatea publică”. La rândul său, Aidan Farrow, cercetător senior la Greenpeace Internațional, a declarat că raportul evidențiază „două realități opuse”: „O criză a poluării aerului și, în același timp, dezvoltarea comunităților științifice și a datelor care încearcă să facă față acestei provocări”.
Situația României
În România, calitatea aerului este, în general, la un nivel moderat, fără a fi însă considerată cu adevărat curată conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății. Datele arată că majoritatea orașelor au valori acceptabile, dar există diferențe între ele.
În București, există un aer bun spre moderat. Cluj-Napoca și Brașov stau cel mai bine. Timișoara se încadrează tot în zona moderată, în timp ce Iașiul este orașul cu cea mai slabă calitate a aerului dintre cele analizate și indică un nivel moderat spre nesănătos.
Per ansamblu, România se află la mijlocul clasamentului global privind poluarea aerului. Aerul este respirabil în majoritatea orașelor, însă nu atinge nivelul considerat sănătos, iar în anumite perioade pot apărea episoade de poluare mai ridicată, mai ales în marile centre urbane.