Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic: Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

EXCLUSIV  Amatorii de roci sunt așteptați la Muzeul de Geologie

Anca Mihailov / 27 noi 2019 / 08:05 Salveaza PDF Comentarii
Muzeul de Geologie  Foto: Crișan Andreescu
Muzeul de Geologie Foto: Crișan Andreescu

Noiembrie este o lună ideală pentru o incursiune în... istoria Pământului! Puțini vizitatori ai Capitalei s-ar gândi că aici pot găsi o poartă spre începuturile Universului. O clădire impunătoare, din centrul Bucureștiului, monument de arhitectură construit în stil neo-brâncovenesc, după proiectul renumitului arhitect Victor Ștefănescu, la începutul secolului XX, deschide acea cale nevăzută ce leagă lumea noastră de cea de la începuturi, de la Big Bang. Trebuie doar să-i trecem pragul, pentru a merge pe urmele istoriei Lumii.

Este Muzeul de Geologie. Clădirea a fost destinată inițial găzduirii Institutului Geologic. Carol I a semnat, în anul 1906, decretul regal de înființare a institutului, act care poate fi văzut, în original, chiar în holul de la intrare al muzeului. Acum un secol, pe lângă activitatea de cercetare desfășurată aici, s-a deschis prima expoziție de roci care putea fi vizitată de publicul larg, în sala „Colecțiuni” de la parter.

Lecție la muzeu  Foto: Crișan Andreescu

Același muzeu așezat foarte bine, „La Șosea” - cum i se spunea în perioada interbelică actualei Kiseleff - ne întâmpină și astăzi cu același aer misterios. Mai întâi, întâlnim câteva geode gigant și niște dinozauri autentici. De aici a-nceput Lumea. Dacă vrem să-i aflăm tainele, pătrundem prin poarta spre trecut, unde ne așteaptă enigmaticele roci, pentru a ne spune fiecare povestea ei. De la intrare, în prima sală din partea dreaptă, ne așteaptă două exponate-vedetă. Sunt două geode uriașe, de peste 200 de kilograme fiecare, aduse special la București, pentru Muzeul Național de Geologie, din Brazilia. După ce facem cunoștință cu bătrânele tăinuitoare ale secretelor din inima munților, putem merge mai departe, să aflăm povestea Pământului, spusă de cele mai frumoase pietre prețioase și semiprețioase, de metalele rare și de minerale.

 

Pietre și metale prețioase

 

Muzeul Național de Geologie de la București este, poate, mai valoros decât o mină de aur, una de argint și una de diamante, la un loc. Nu doar prin rocile unicat pe care le adăpostește, ci și prin valoarea științifică a exponatelor. O altă sală spectaculoasă este cea a florilor de mină, unde facem cunoștință cu rodocrozitul, de culoare alb-roz, cunoscut doamnelor și domnișoarelor, pentru că din această piatră semiprețioasă se fac foarte multe bijuterii. Am rugat-o pe șefa departamentului de Marketing și Comunicare a muzeului, Ramona Bălășcuță, să spună cele mai frumoase povești ale muzeului, pentru a ne introduce în tainele rocilor. După ce am trecut de sala celor două geode gigantice și de cea a florilor de mină, următoarea atracție spectaculoasă a fost la subsol.

 

Exemple de stibine  Foto: Crișan Andreescu

„Sala mineralelor fluorescente, din subsolul muzeului, este spectaculoasă pentru că mineralele sunt expuse sub spectru UV, în întuneric. Deosebite sunt și eșantioanele de pirită - denumită „aurul proștilor”, pentru că în vechime, oamenii aduceau pirită de pe munți, crezând că au descoperit aur. Pirita este un metal în formă de cristalizare cubică. Specialiștii au păreri diferite despre care ar fi cele mai prețioase exponate din acest muzeu. Există piese cu valoare patrimonială foarte mare. Muzeul adăpostește adevărate comori, inclusiv eșantioane din argint nativ și din aur nativ, dar nu toate pot fi văzute de publicul larg, având o valoare patrimonială foarte mare. În rest, fiecare pietricică ascunde o poveste. Un cercetător poate vorbi mai mult de trei ore despre un micuț granat, pentru că fiecare piatră are istoria ei. Sunt poveștile geologiei, ale României, ale Planetei, de la formarea ei, până astăzi”, ne explică Ramona.

 

"Bijuterii" ale Muzeului de Geologie  Foto: Crișan Andreescu 

Muzeul are 14 săli în care este împărțită expoziția permanentă, fiecare sală având un anumit specific. Foarte atractivă pentru toate categoriile de vizitatori este partea de paleontologie, aici fiind „găzduite” fosile de milioane de ani, ouă de dinozaur, inclusiv mascota muzeului, dinozaurul pitic din Hațeg. Pe urmele lor, mergem înapoi, în timp, până în Cretacic, apoi dincolo, spre momentul din Univers care a dus la formarea planetelor, pentru a ne întoarce, după o excursie prin timp și în afara lui, din nou în zilele noastre. Este un muzeu deschis ca o carte.

 

Dinozaurii sunt... hrăniți cu biscuiți!

 

Aici intră, zilnic, foarte mulți viziatori din diverse categorii. Cel mai adesea, pragul muzeului este trecut de studenții la Geologie sau Geografie, care pot studia tainele Pământului. „Studenții fac aplicații practice în muzeu. Avem parteneriate cu universitățile din București și punem accent pe educație. Elevii și studenții vin să vadă cum se face cercetarea, le punem la dispoziție specialiștii noștri și un laborator de mineralogie și laboratoare în care pot lucra cu cele mai performante aparate pe care le are România. Aici se pot întâlni cu cercetătorii în mineralogie și cristalografie, dar și în paleontologie. De asemenea, studenții au acces la multe eșantioane care nu pot fi vizitate de public. Avem și o importantă echipă educațională”, mai spune Ramona Bălășcuță.

Gradina dinozaurilor din parcul muzeului  Foto: Crișan Andreescu

Și elevii sunt atrași de muzeu, dar cei mai fericiți sunt copiii. Iar marea lor plăcere este aceea de a... sta de vorbă cu bătrânii dinozauri, pe care-i și hrănesc. Cei mai mulți „empatizează” cu Triceraptops, în grădina cu dinozauri. Copiii îl mângâie, îi vorbesc și chiar îl trag de coadă, dar îl și hrănesc. Întotdeauna, lângă bătrânul Triceraptops se vor găsi biscuiți, de la micuții care își fac griji pentru el. „Având patru metri lungime, Triceraptops e expus afară și probabil copiii tind să empatizeze cu el, considerând că nu este hrănit corespunzător. Cei mici ne impresionează, deoarece cunosc toate tipurile de dinozauri. Am întâlnit copii de cinci ani care pot vorbi despre dinozaurii din România. Mulți opresc din mâncărica lor și le pun lor”, povestește reprezentanta muzeului. Aici se pot face programele educaționale, structurate pe grupe de vârstă, iar cel mai atractiv este pentru copiii care modelează, din pastă „kera”, dinozauri. De cele mai multe ori, cei mici consideră culoarea potrivită ca fiind roz, chiar cu buline, fără să le pese de părerea specialiștilor.

 

La cumpărături de bijuterii

 

Muzeul este o atracție și pentru amatorii de cumpărături. Este deschis de luni până duminică, între 10.00 și 18.00, fără pauză, la fel ca și magazinul de suveniruri pe care-l adăpostește. Vizitatorii vin aici să cumpere bijuterii cu pietre prețioase și semiprețioase, iar în fiecare lună, muzeul organizează expoziții cu vânzare, la care participă circa 4.000 de vizitaori într-un weekend. Mulți dintre cei care vin la expoziții sunt și amatori de cristaloterapie, iar credința lor este că nu omul alege piatra, ci piatra îl alege pe om...

Noiembrie a fost o lună plină de evenimente pentru Muzeul de Geologie, cea mai importantă fiind expoziția temporară „Comori și mărturii ale prețuirii. Minerale. Artefacte de metale prețioase și pietre semiprețioase. Colecția Emil Constantinescu”, cu obiectele primite de fostul președinte al României, geolog de profesie, de-a lungul întregii sale activități. Cea mai spectaculoasă piesă expusă este un topaz. Expoziția mai poate fi vizitată până la sfârșitul lunii.

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic: Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23