EXCLUSIV  Te simți bine, dar ai cancer de plămâni. De ce lipsa simptomelor nu înseamnă sănătate. Boala poate fi silențioasă și fatală / video

Cancerul pulmonar este una dintre cele mai prevalente forme de cancer, ocupând poziții fruntașe în statisticile bolilor oncologice, mai ales la bărbați, fiind chiar cea mai întâlnită formă de cancer în rândul lor.

Factorii precum poluarea, stilul de viață modern și fumatul contribuie la creșterea riscului de dezvoltare a cancerului pulmonar. Cu toate acestea, avansul în tehnologie și medicină a adus cu sine noi tehnici și medicamente, oferind pacienților perspective mai bune în lupta împotriva acestei boli. Astfel, cancerul pulmonar nu mai este considerat o sentință la moarte, iar tratamentele moderne au adus speranță și oportunități de supraviețuire îmbunătățite.

Cine trebuie să meargă la screening

„Dacă e să facem un screening, iar în America se face treaba asta, cu așa zisul computer tomograf cu doza redusă, sunt persoanele peste 40 de ani, mari fumători sau oameni care locuiesc în zone poluate și la care s-ar putea depista tumori până în 2 centimetri, deci nu vorbim despre catastrofele naționale de 8 centimetri sau mai mult, vorbim de cazurile curabile.

Dacă sunt depistate în stadii precoce, cura este completă și benefică. Se poate considera după 5 ani în care nu apare recidiva sau metastaze că este un caz vindecat. Avem cazuri anecdotice în urmărire, oameni care au 23-25 de ani de la operație. Unul dintre ei, la 3 ani după intervenția chirurgicală, care nu a fost în stadiu foarte precoce, și-a iradiat o metastază cerebrală, omul este bine acum, duce o viață normală.

Sunt două situații cu care m-am întâlnit de-a lungul existenței mele efemere în materie de chirurgie toracică. Pacientul care descoperă boala întâmplător, n-are simptome, și trebuie să-i explici că trebuie să facă o cură completă și se începe cu o operație, iar el este surprins că nu-l doare nimic. Mai este pacientul cu pleurezie secundară căruia trebuie să-i explici că este o boală cu stadiul avansat la care chirurgia radicală nu-și mai are rostul, dar putem să drenăm, bătălia nu e pierdută", a declarat prof. dr. Ioan Cordoș, medic chirurgie toracică la Spitalul Clinic SANADOR, pentru DCNews.

Mai multe detalii, aici:

Tratamente pentru cancerul pulmonar

Cum ajută testele genetice la depistarea cancerului. Dr. Viorica Rădoi, SANADOR: Putem face un diagnostic precoce și un tratament în funcție de mutație

Conf. univ. dr. Viorica Rădoi, coordonator al Departamentului de Genetică Medicală din cadrul SANADOR, vine cu mai multe explicații de specialitate pe zona depistării formelor de cancer și identificarea locațiilor exacte cu ajutorul testelor genetice.

Dr. Viorica Rădoi a explicat: „Într-adevăr, dacă există o predispoziție către diferite forme de cancer cu transmitere ereditară, pot fi mai multe localizări. Și-atunci când depistăm o variantă de risc într-o anumită genă, practic facem pentru pacient un plan personalizat, știind toate posibilele localizări. Încercăm să facem niște metode de screening - sigur, n-o să putem împiedica apariția cancerului, este foarte adevărat, dar putem face un diagnostic precoce și putem face un tratament în funcție de mutație, de varianta patogenă. Cum e, de exemplu, cancerul de ovar, de sân - care sunt cu variante patogene în gene rebele și răspund la inhibitorii de PARP, specifici pentru așa ceva, și nu sunt singurele.

Sunt, de asemenea, foarte multe cancere din sfera hemato-oncologică, de fapt, cumva, de acolo a început medicina personalizată - de la leucemia granulocitară cronică cu inhibitorii tirozin-kinazici. Pentru cancerul de plămâni, la fel, cu variante patogene GFR, există tratament specific. Deci, da, pe lângă faptul că o predispoziție identificată ne face să știm cam unde ar putea apărea o formă de cancer și, implicit, să facem un plan în consecință - și tratamentul este la fel. Inhibitorii de PARP pentru cancer de ovar, pentru cancer de sân, pentru cancer de prostată, dar cei care au mutații fie somatice, adică doar la nivelul țesutului tumoral, fie cele care sunt ereditare și conferă predispoziția genetică".

Vedeți mai multe aici:

Cine face cancer pulmonar?

Dr. Michael Schenker, UMF Craiova, medic oncolog, Clinica de Oncologie a Spitalului Județean Sf. Nectarie, și Dr. Bogdan Tănase, medic chirurg, Institutul Oncologic București, au fost invitați la emisiunea „Academia de Sănătate", de pe DC News și DC Medical, unde au vorbit despre cancerul bronhopulmonar. 

Dr. Michael Schenker a observat că, în ultimele decenii, incidența cancerului pulmonar a crescut în rândul femeilor, mai ales în țările cu politici anti-tutun.

„Cine face cancer pulmonar? O persoană care trăiește într-un mediu poluat, care fumează sau inhalează fum, care are peste 50 de ani. Probabil e important și sexul", a spus Val Vâlcu. 

„În ultimii ani este o creștere a incidenței în rândul femeilor. Acest lucru se vede în țările care au implementat de mai mult timp o politică anti-tutun pentru că e bine-cunoscut faptul că cei mai mari fumători tot bărbații sunt. Probabil că din acest motiv, în ultimii ani, în acele țări s-a inversat puțin incidența acestei boli, devenind din ce în ce mai mult identificată la femei, comparativ cu bărbații”, a spus dr. Michael Schenker.

Computerul Tomograf cu energie joasă poate fi recomandat și de medicul de familie 

Dr. Michael Schenker a anunțat că, în noul contract-cadru cu Casa de Asigurări de Sănătate, investigația Computer Tomograf cu energie joasă este acum decontată pentru toți asigurații și neasigurații, inclusiv la recomandarea medicului de familie. Aceasta este o noutate, deoarece anterior investigația putea fi recomandată doar de medici specialiști.

„Aș vrea să menționez că, în noul contract-cadru cu Casa de Asigurări de Sănătate, există posibilitatea de a se face acest tip de examen, Computer Tomograf cu energie joasă. Este decontat pentru asigurați și neasigurați inclusiv la recomandarea medicului de familie.

De fapt, aceasta este noutatea pentru că, până anul acesta, investigația nu putea fi recomandată decât de medicii specialiști (pneumologie, chirurgie toracică, oncologie ș.a.m.d.) , însă de anul acesta și medicii de familie vor putea să recomande această investigație la pacienții la care consideră că ar putea să aibă un beneficiu de pe urma acesteia”, dr. Michael Schenker.

Întrebat despre frecvența recomandată pentru efectuarea tomografiilor toracice pentru depistarea precoce a cancerului bronhopulmonar, dr. Michael Schenker a răspuns că intervalele de examinare variază în funcție de ghidurile medicale și de rezultatele primului examen tomografic.

„Care ar fi frecvența cu care ar trebui să meargă la o astfel de tomografie astfel încât să depisteze într-o faza incipientă un posibil cancer bronhopulmonar?”, a întrebat Val Vâlcu. 

„Intervalele acestea diferă și în funcție de ghidurile în care ne uităm și în funcție de ce va arăta primul astfel de examen computer tomograf pe care îl efectuăm”, a spus dr. Michael Schenker.

„Un program de screening pentru cancer bronhopulmonar este o necesitate pentru țara noastră. Pe de altă parte, trebuie spus că - nu numai în țara noastră, dar peste tot în lume - din cazurile nou depistate de cancer bronhopulmonar, trebuie să înțelegem că numai cam un sfert au indicație chirurgicală, trei sferturi, din păcate, sunt depistate fie în stadii avansate, fie în stadii metastatice.

COVID-ul pentru noi a însemnat un program de screening fiindcă mulți pacienți cu COVID au efectuat tomografii toracice de control și astfel s-au diagnosticat diverși noduli pulmonari sau chiar tumori care erau asimptomatice.", a spus dr. Bogdan Tănase la emisiunea „Academia de Sănătate", de pe DC News și DC Medical.

De asemenea, alte informații interesante despre cancer, puteți găsi aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News