Sfântul Vasile, 1 ianuarie 2023. De ce trebuie să meargă fetele nemăritate în cotețul porcilor

Se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă. De asemenea, în tradiţia populară se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

În tradiţia populară se mai spune că, aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin, existând credinţa că atât cât va bea omul în această zi va avea sânge în obraz în timpul anului.

Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

Prima zi a anului este ziua în care fetele pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Punțile sunt făcute din rămurele de măr dulce, construite din două crenguțe, care sunt, mai apoi, plasate în locuri ascunse. De ele se leagă un mănunchi de busuioc, o pară de argint legată cu un fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele.

De ce trebuie să meargă fetele în cotețul porcilor

Tradiția românească spune că dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac. Mai este și un alt ritual vechi care ne învață că fata care vrea să afle dacă se va mărita în cursul anului sau în anii viitori trebuie să meargă în cotețul porcilor sau în grajdul vitelor.

Aici va trebui să dea cu piciorul într-un porc sau într-o vită și să rostească următoarele cuvinte: „hui etimp" (anul acesta), „hui atimp" (anul viitor), „hui dincolo deatimp" (al doilea an). Dacă porcul grohăie, iar vita se mișcă la prima strigare atunci fata se mărită în lunile care vin, iar dacă se mișcă la a doua sau la a treia strigare atunci fata se va mărita peste un an sau doi.

Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei

Sfântul Vasile cel Mare a trăit pe vremea împăratului Valens, când Biserica era tare prigonită de necredinţa lui Arie. Sfântul ierarh Vasile a apărat cu toată puterea dreapta credinţă şi a îndrăznit să mustre chiar în faţă pe împăratul Valens, căzut şi el în erezia lui Arie, scrie crestinortodox.ro.

Tatăl lui Vasile era din Pont şi se numea tot Vasile, iar mama sa era din Capadocia şi se numea Emilia. Sfântul Vasile a întrecut în ştiinţă pe cei din timpul său şi pe cei din vechime, căci învăţase toată filozofia şi toate ştiinţele din vremea aceea. Apoi, a fost sfinţit arhiereu al Arhiepiscopiei din Cezareea Capadociei.

Sfântul Vasile a fost “un om foarte înalt la stat şi drept ca o făclie, uscăţiv şi slăbit de ajunare şi de veghere, oacheş la faţă, dar obrazul îngălbenit, nasul lunguieţ, sprâncenele cercuite şi plecate, asemenea omului gânditor, fruntea încreţită, umerii obrajilor ieşiţi, tâmplele adâncite, cam pleşuv la păr, cu barbă destul de lungă, căruntă pe jumătate”.

Sfântul Vasile a dus lupte grele pentru credinţa ortodoxă. Prin cuvântările sale, sfântul a lovit în credinţele ereticilor, apoi a dat învăţături şi îndemnuri pentru bună întocmire a vieţii de zi cu zi, a luminat tainele cele adânci ale făpturii, a păstorit turma lui Hristos, învăţând pe toţi şi ajutând pe săraci, pe bolnavi şi pe bătrâni, în aşezământul sau vestit, numit Vasiliada.

Sfântul Vasile cel Mare a trecut către Domnul în anul 379, când nu împlinise încă 50 de ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News