Șapte români au murit în iulie din cauza COVID-19. Virusul încă umblă în colectivitate: 1703 cazuri luna trecută

Autor: Tiberiu Vasile

Luna iulie a adus o creștere semnificativă a infectărilor cu SARS-CoV-2 în România, potrivit datelor prezentate luni de Institutul Național de Sănătate Publică. În total, s-au înregistrat 1.703 cazuri noi de COVID-19, ceea ce reprezintă un salt de 232% față de luna iunie.

442 de cazuri au fost identificate la persoane care contractaseră virusul anterior

Din totalul noilor infectări, 442 de cazuri au fost identificate la persoane care contractaseră virusul anterior și care au fost testate pozitiv din nou după mai bine de 90 de zile de la prima îmbolnăvire sau o altă reinfectare.

Raportul INSP mai arată că șapte persoane infectate cu coronavirus și-au pierdut viața în ultima lună. Este vorba despre cinci bărbați și două femei, patru dintre victime având între 70 și 79 de ani, iar celelalte trei fiind în vârstă de peste 80 de ani. Toți sufereau și de alte afecțiuni grave.

Activitatea de testare a fost în creștere

Activitatea de testare a fost, de asemenea, în creștere: în iulie s-au realizat 860 de teste RT-PCR și 14.750 de teste rapide antigenice, în total cu 25,5% mai multe față de luna precedentă. Rata de pozitivitate a ajuns la 10,9%, cu 6,8 puncte procentuale mai mare decât în iunie.

De la începutul pandemiei și până în prezent, România a raportat 3.586.193 de infectări cu SARS-CoV-2. Numărul total al deceselor asociate infecției a ajuns la 69.266, conform Agerpres.

Te simți mereu epuizat și confuz? Long COVID ar putea fi de vină - legătura surprinzătoare cu inflamația, intestinul și celulele "zombie"

Tot mai mulți pacienți care s-au vindecat de boli virale precum COVID-19, gripa sezonieră sau mononucleoza se confruntă cu simptome persistente și debilitante. Printre cele mai raportate manifestări se numără oboseala accentuată, cronică, dificultățile de concentrare, scăderea toleranței la efort, amețelile, durerile musculare și problemele digestive. Adesea, aceste simptome se intensifică după activitate fizică, un fenomen cunoscut drept „stare de rău post-efort”.

Această constelație de simptome este încadrată medical sub termenul de encefalomielită mialgică/sindrom de oboseală cronică (ME/CFS). Clasificată de către Organizația Mondială a Sănătății drept o afecțiune post-virală, ea este recunoscută și de CDC (Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA) ca o tulburare neurologică.

Deși simptomele de lungă durată după o infecție nu sunt o noutate, pandemia de COVID-19 a pus reflectoarele asupra acestei probleme de sănătate globală. Potrivit estimărilor, din 2020 până în prezent, peste 400 de milioane de persoane au dezvoltat long-COVID – iar aproape jumătate dintre acestea prezintă semne similare cu ME/CFS.

Chiar dacă multiple teorii au încercat să explice mecanismul care stă la baza acestor afecțiuni, până în prezent nu s-a ajuns la un consens clar. Un grup internațional de cercetători vine acum cu o ipoteză nouă, care ar putea deschide o direcție promițătoare în înțelegerea acestor boli.

Echipa de cercetare, specializată în studiul sistemului cardiovascular și al proceselor inflamatorii în bolile virale și post-virale, își axează investigațiile pe coagulare, inflamație și rolul celulelor endoteliale - celulele care tapetează interiorul vaselor de sânge și reglează funcții esențiale precum dilatarea, coagularea și răspunsul imun.

Ultima analiză realizată de aceștia explorează modul în care ME/CFS și long-COVID se declanșează și evoluează, dar și felul în care simptomele își fac simțită prezența în întreg organismul. Scopul este de a identifica mecanismele patologice care le susțin, pentru a putea dezvolta instrumente mai eficiente de diagnostic și tratament. Citește toată știrea aici!

CITEȘTE ȘI: Sindrom post-COVID-19: Simptome banale. Virusul persistă în creier