Administrația Româna a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), autoritate aflată în autoritatea ministerului Transporturilor, este principalul vinovat al misiunii eșuate din munții Apuseni, se arată într-un raport al Guvernului, întocmit în două zile sub coordonarea vicepremierului Gabriel Oprea. Deși copilotul Răzvan Petrescu și-a sunat tatăl imediat după prăbușire, iar dr. Zamfir a sunat de 7 ori la 112, autoritățile nu au reușit să stabilească coordonatele locului unde s-a produs accidentul. În raport se menționează că pilotul Adrian Iovan, cu experiență de zbor de 1.600 de ore, și-a asumat condițiile decolării.
Conform raportului, avionul BN2 aparține Școlii Superioare de Aviație Civilă și a fost fabricat în anul 1977, în Anglia. Aeronava a decolat la ora 13:38, după ce pilotul a efectuat pregătirea zborului și nu a solicitat amânarea zborului. După aproximativ o oră de zbor, pilotul a cerut permisiunea să coboare la 3050 m, din cauza gheții depuse pe aripi, denumită în limbaj de specialitate "givraj". Câteva minute mai tărziu, Iovan a solicitat să voboare la 2450 de m, altitudine mai joasă decât cea reglementată de ROMATSA.
ROMATSA pierde legătura cu pilotul Adrian Iovan la 15:45 - 15:49, când apelurile sale nu sunt recepționate.
Centrul de Coordonare ROMATSA ar trebui să fie busola unei astfel de operațiuni
Guvernul spune că procedura standard în cazul unui astfel de accident este stabilită de HG 741/2008, care spune ca alarmarea se face prin unitățile de alarmare ROMATSA și STS. Aceste unități de alarmare trebuie să comunice informațiile la Centrul de coordonare ROMATSA, cel care etermină zona de căutare a aeronavei dispărute şi declanşează operaţiunile de căutare prin unităţile operative de căutare.
În acest sens, ROMATSA asigură supravegherea continuă a transmisiilor radio recepţionate de la aeronavele în pericol şi, totodată, recepţionarea semnalelor emise de echipamentele de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT) pe frecvenţele 121,5 MHz şi 406 MHz. Orice mesaj recepţionat pe aceste canale de la aeronave aflate în pericol în FIR - Bucureşti va fi transmis cu operativitate Centrului de coordonare – ROMATSA (art.13), se arată în raport. Mai târziu în raport, Guvernul arată că echipamentele de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT) ale aeronavei nu au funcţionat pe frecvenţa de 406 MHz, prevăzută de Regulament, ci numai pe cea de 121,5 MHz, care nu era aptă să permită localizarea.
Mai mult, unitățile operative de căutare și cele de trafic trebuie să transmită constant informații actualizate despre zona de căutare.
După 5 ore și zeci de apeluri, serviciile nu au putut stabili coordonatele
La 16:01, copilotul Răzvan Petrescu și-a sunat tatăl, și i-a spus că avionul în care se afla a ateriat forțat între Peștere Scărișoara și localitatea Beliș. Șeful IGSU, Ion Burlui, a fost informat, prin SMS, se secretarul de stat Raed Arafat, ca urmare a convorbirilor telefonice purtate între dr. Zamfir – membru echipă aeronavă, dr. Irinel Popescu (Spitalul Fundeni) şi dr. Zota (Agenţia Naţională de Transplant).
Șeful IGSU îl sună pe dr. Zamfir la 16:06, pentru a primi de la acesta informații despre starea de sănătatea a victimelor și despre locul accidentului. Urmează ca dr. Zamfir să sune de 7 ori la 112, pentru că serviciile de telecomunicații nu-l puteau repera, pentru că "nu au putut fi reperate facilitățile terminalului mobil".
Moscova nu a răspuns apelurilor ROMATSA
Au existat informaţii de la aeronave în zbor despre emisia staţiei ELT a aeronavei BN2 prăbuşite, dar nu a exista o informare de la Centrul COSPAS – SARSAT (Centrul de Căutare-Salvare Satelitară), prin Centrul de la Moscova (MCC). Fiind ulterior contactat, de către ROMATSA, (telefonic şi prin e-mail) Centrul de la Moscova nu a comunicat nici un răspuns.
De asemenea, ROMATSA nu a solicitat, potrivit competenţelor, sprijinul Centrului de Operaţii Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naţionale în vederea furnizării unor date şi informaţii relevante identificării coordonatelor de localizare a epavei aeronavei.
- Ca urmare a analizei efectuate în conformitate cu procedurile standard reglementate de actele normative în vigoare şi având în vedere modul efectiv în care au acţionat instituţiile cu responsabilităţi, putem afirma că se impune instituirea unei coordonări ferme în situaţii similare, revizuirea procedurilor operaţionale din perspectiva respectării acestora, precum şi implementarea unor sisteme noi care să asigure în sistem de urgenţă stabilirea cu acurateţe a locaţiilor în care se petrec evenimente aviatice, după cum urmează:
- Sistem de localizare a terminalelor mobile în reţelele operatorilor de telecomunicaţii (pe cheltuiala operatorilor) asemănător obligaţiilor prevăzute de lege de implementare a funcţiei legale de interceptare.
- Implementarea unui sistem cu staţii automate meteo şi camere WEB pe infrastructura operatorilor de telecomunicaţii şi STS, în zonele neacoperite de staţiile meteo ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie, de regulă în zonele montane.
- Procedură operaţională în baza căreia structurile responsabile să solicite date şi informaţii, iar instituţiile cu atribuţii să le furnizeze în format integrat.
- Exerciţii de alarmare periodice în scopul verificării modului de acţiune a structurilor cu responsabilităţi în situaţia producerii unor accidente aviatice în zone dificile
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
