Prăbuşirea cascadei Bigăr, paralelă cu surparea Muntelui de Sare de la Slănic Prahova

Cazul prăbuşirii cascadei Bigăr readuce în discuţie situaţia similară prin care a trecut o altă atracţie turistică unică în România, muntele de sare de la Slănic Prahova. 

Cascada Bigăr, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, s-a prăbuşit luni din cauze naturale, a anunţat Romsilva pe pagina sa de Facebook.

"Avem, din păcate, şi o veste neplăcută. Cascada Bigăr, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, s-a prăbuşit astăzi (luni, n.r.) din cauze naturale. Travertinul şi muşchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni şi greutate, iar astăzi a cedat sub propria greutate. Colegii noştri sunt la faţa locului, iar zilele următoare vom reveni cu mai multe amănunte şi imagini", precizează Romsilva, potrivit Agerpres.

Citeşte şi: Cascada Bigăr, cea mai frumoasă din lume, s-a prăbușit / FOTO + VIDEO

Situaţia este asemănătoare cu prăbuşirea, la Slănic Prahova, a Muntelui de sare şi a Grotei Miresei

Muntele de Sare din Slănic Prahova este un monument al naturii, o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală, tip geologic), situată pe teritoriul administrativ al orașului Slănic Prahova.

Rezervația naturală are o suprafață de 2 ha și reprezintă un monument natural format prin prăbușirea unei galerii de exploatare a sării (odată cu aceasta antrenând o alunecare de teren și dezgolind muntele), alcătuit din masivul de sare și lacul din mijlocul acestuia.

La 28 mai 1993 a avut loc o prăbușire a laturii sud-vestice a Muntelui de sare. În 2006, în urma unor precipitații, o parte din munte s-a prăbușit în Grota Miresei. Din cauza inundațiilor din acel an, și Grota, cu o suprafață de 425 mp și 20 m adâncime, a început să se surpe.

Precedentul acestor dezastre a fost creat odată cu producerea cutremurului din martie 1977, ce a afectat Muntele de sare, creând fisuri mari și adânci, mai ales pe latura sa estică. După aceste evenimente, administrația salinei a încercat să oprească fenomenul de fisurare a aflorimentului, prin metoda turnării unor stâlpi de beton în sare și prin montarea unor ancore cu cabluri de oțel, însă metoda nu a fost eficientă.

Formarea aflorimentului denumit Muntele de sare și a Grotei Miresei, din interiorul acestuia, are la origine acțiunea omului. Muntele de sare, declarat rezervație naturală geologică și geomorfologică din 1954, are o suprafață protejată de 2 ha. Grota Miresei (425 mp, 20 m adâncime) s-a format în 1914, prin prăbușirea unei mine de sare. Numele de Grota Miresei a apărut după 1920, când, potrivit unei legende, la patru zile după nuntă, o localnică nefericită s-a sinucis, aruncându-se din vârful Muntelui de sare, scrie statiunea-slanic.ro.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play




Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy