Planul de securitate pentru moartea papei, pus în aplicare la Roma. Ce urmeză după moartea Suveranului Pontif
La Roma a fost pus în aplicare planul de securitate pentru moartea papei.
UPDATE:
Ritualul de confirmare a decesului Papei Francisc va avea loc luni seară, la ora locală 21:00 (19:00 GMT), la reşedinţa sa din Casa Santa Marta, în capela căreia va fi depus, transmite Agerpres, citând EFE.
Maestrul de ceremonii al Vaticanului, Diego Ravelli, a declarat într-un comunicat că sicriul va fi depus în capela reşedinţei sale, aşa cum a fost stabilit în timpul vieţii pontifului, deoarece înainte de Francisc acest lucru avea loc în capela Palatului Apostolic.
Anul trecut, Suveranul Pontif a simplificat riturile funerare în documentul "Ordo Exsequiarum Romani Pontificis" şi, printre altele, a stipulat ca trupul său să fie depus în capela reşedinţei sale în loc de palat şi să fie expus credincioşilor într-un sicriu deschis în loc de un catafalc în bazilică.
Moartea sa, la vârsta de 88 de ani şi după o convalescenţă dificilă din cauza problemelor sale respiratorii, marchează începutul protocolului care va reglementa funeraliile sale şi, după aceea, în cel mult 20 de zile, convocarea unui conclav pentru alegerea unui succesor.
Luni dimineaţa, clopotele Bazilicii Sfântului Petru au sunat specific pentru cei adormiţi, iar următorul pas va fi ritualul de confirmare a morţii sale, care va fi condus de cardinalul american camerlengo Kevin Joseph Farrell în această seară. Trupul său va fi apoi aşezat în sicriu şi depus în capela de la reşedinţa sa.
Totul se va desfăşura în apartamentul papei din Casa Santa Marta, reşedinţa Vaticanului, deoarece, de la alegerea sa în 2013, Francisc a decis să nu locuiască în Palatul Apostolic. Maestrul de ceremonii i-a invitat pe toţi cardinalii, membrii familiei Suveranului Pontif şi alte autorităţi de la Vatican să ia parte la ritual.
Știrea inițială:
Un plan de securitate a fost pus în aplicare luni la Roma pentru moartea Papei Francisc şi primele măsuri de securitate au intrat deja în vigoare, transmite Agerpres, citând agenţia italiană de presă ANSA.
După o convorbire telefonică între prefect şi şeful poliţiei din Roma, planul a fost pus în aplicare cu desfăşurarea de contingente ale forţelor de poliţie în zona Piaţa Sfântul Petru.
Ce urmează după moartea Papei Francisc
Potrivit dorinței Papei Francisc, înmormântarea va fi una simplificată, fără unele dintre ritualurile și simbolurile străvechi care însoțeau, în mod tradițional, trecerea în neființă a unui papă.
Totuși, moartea unui Suveran Pontif declanșează imediat un set strict de ceremonii, atent regizate de-a lungul secolelor și rafinate de-a lungul vieții a sute de papi. Multe dintre aceste tradiții își au rădăcinile în Roma Antică.
Anunțul morții
Confirmarea decesului revine, conform tradiției, camerlengului – un oficial de rang înalt al Vaticanului. În prezent, această funcție este deținută de cardinalul Kevin Farrell, de origine irlandeză. Acesta a anunțat oficial moartea Papei în dimineața zilei de luni:
„Frați și surori dragi, cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. La ora 7:35 în această dimineață, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors în casa Tatălui”.
Conform obiceiului, camerlengul ar fi trebuit să intre în capela privată a papei și să-i rostească numele cu voce tare pentru a vedea dacă răspunde. Deși în trecut această procedură avea un rol decisiv, în prezent este una pur simbolică, întrucât decesul este constatat de medici. Un mit persistent spune că papa este atins cu un ciocan de argint pe frunte, însă Vaticanul a negat de multă vreme această practică.
După confirmarea decesului, inelul papal – sigiliul oficial folosit pentru documentele Vaticanului – este distrus, simbolizând sfârșitul pontificatului. Reședințele papale sunt sigilate, iar camerlengul informează Colegiul Cardinalilor, care mai apoi anunță public moartea.
Doliu și priveghere
Moartea unui papă declanșează nouă zile de doliu oficial – perioada numită Novendiale, cu origini în tradiția romană. De regulă, Italia declară și o perioadă de doliu național.
Trupul neînsuflețit este binecuvântat, îmbrăcat în veșminte liturgice și depus în Bazilica Sf. Petru, unde este expus publicului. Mii de credincioși, demnitari și lideri politici din întreaga lume vor veni să-i aducă un ultim omagiu. Spre deosebire de înaintașii săi, Papa Francisc nu va fi expus pe un catafalc ridicat, ci într-un sicriu deschis, simplu, așa cum a dorit.
De-a lungul istoriei, papii erau adesea îmbălsămați, iar organele lor erau extrase înainte de îngropare. De pildă, o biserică din Roma, aflată lângă Fontana di Trevi, păstrează inimile a peste 20 de papi în urne de marmură, considerate relicve sacre. Aceste obiceiuri au fost însă abandonate în ultimii ani.
Pe durata celor nouă zile de doliu, în Bazilica Sf. Petru și în întreaga lume catolică vor avea loc slujbe zilnice și Liturghii de Requiem.
„Sede vacante” – perioada fără papă
Odată cu decesul Suveranului Pontif, Vaticanul intră în așa-numita perioadă de sede vacante („scaun vacant”), în care conducerea temporară a Bisericii este preluată de Colegiul Cardinalilor. În această perioadă nu se pot lua decizii majore, până la alegerea unui nou papă.
Înmormântarea
Funeraliile vor avea loc, cel mai probabil, la patru până la șase zile după deces, în Piața Sf. Petru. Slujba va fi oficiată de decanul Colegiului Cardinalilor, cardinalul italian Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani.
De regulă, papii sunt îngropați în Grotele Vaticanului, sub Bazilica Sf. Petru, unde se odihnesc aproape 100 de predecesori. Totuși, Papa Francisc a declarat într-un interviu din 2023 că a ales să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore, una dintre bisericile sale preferate din Roma. Ar fi primul papă în ultimul secol care nu este înhumat în Vatican.
În mod tradițional, papii erau îngropați în trei sicrie: unul din chiparos, altul din zinc și un al treilea din ulm. Francisc a cerut însă un singur sicriu, simplu, din lemn și zinc.
În timpul înmormântării, în sicriu se vor pune, probabil, și câteva obiecte simbolice, precum un tub metalic conținând un document rulat (rogito) – un text de aproximativ 1.000 de cuvinte care relatează viața și pontificatul său, așa cum s-a procedat și în cazul Papei Benedict al XVI-lea.
Alegerea noului papă
La două-trei săptămâni după funeralii, Colegiul Cardinalilor se va reuni în Capela Sixtină pentru conclav, procesul secret de alegere a noului papă. Teoretic, orice bărbat catolic botezat poate fi ales papă, dar de peste 700 de ani, toți papii au fost aleși din rândul cardinalilor.
Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, a fost primul papă non-european în peste 1.300 de ani. Alegerea lui a durat aproximativ 24 de ore și au fost cinci runde de vot.
În ziua votului, Capela Sixtină este sigilată, iar cardinalii sub 80 de ani – aproximativ 120 – votează în secret, scriind numele ales pe un bilețel pe care îl pun într-un potir de pe altar. Sunt necesare două treimi din voturi pentru alegerea unui nou papă. Dacă nu se întrunește această majoritate, urmează o nouă rundă de vot. Se pot desfășura până la patru runde pe zi.
După fiecare rundă, buletinele sunt arse. Fumul rezultat anunță publicul: fum negru înseamnă că nu s-a ajuns la un consens, iar fum alb indică alegerea unui nou papă.
„Habemus papam!”
După alegere, un reprezentant al cardinalilor anunță de pe balconul Bazilicii Sf. Petru celebra formulă latină: „Habemus papam” – „Avem un papă”.
Noul Suveran Pontif, îmbrăcat în tradiționala robă albă și având un nume papal ales (de obicei în onoarea unui sfânt sau a unui papă anterior), iese în fața mulțimii și rostește primul său discurs către credincioși. De atunci, el devine liderul spiritual al Bisericii Catolice.
Papa deține o autoritate religioasă uriașă, dar și o influență diplomatică și politică importantă, fiind adesea implicat în medierea conflictelor internaționale și în acțiuni umanitare.
Majoritatea papilor rămân în funcție până la moarte. O excepție notabilă a fost Papa Benedict al XVI-lea, care a demisionat în 2013 din motive de sănătate, fiind primul papă care a făcut acest gest în ultimii 600 de ani, scrie Politico.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
