ONU, sub amenințarea Consiliului Păcii al lui Trump? Ce spune carta fondatoare despre rolul președintelui SUA

Autor: Tiberiu Vasile

Consiliul Păcii, ONU și Donald Trump au ajuns în centrul unei controverse globale după ce liderul de la Casa Albă a prezentat, la Davos, o inițiativă care promite pacea, dar provoacă neliniște în marile capitale. În spatele discursului grandios, documentele și reacțiile oficiale ridică semne de întrebare serioase despre viitorul ordinii internaționale și a ONU.

Un anunț spectaculos, pe o scenă globală

În fața elitei politice și economice reunite la Forumul Economic Mondial, Donald Trump a inaugurat noul Consiliu al Păcii, descris drept un instrument capabil să pună capăt unor conflicte care macină lumea de decenii. Mesajul a fost ambițios, aproape mesianic.

„Împreună suntem în poziția de a pune capăt deceniilor de suferință, de a opri generații întregi de ură și vărsare de sânge și de a construi o pace frumoasă, durabilă și glorioasă pentru acea regiune și pentru întreaga lume”, a punctat liderul american.

Pentru o planetă obosită de războaie și crize succesive, promisiunea sună tentant. Totuși, pentru diplomați și analiști, inițiativa pare mai degrabă un pas suplimentar în strategia lui Trump de a remodela sistemul internațional creat după 1945, cu ONU în centrul lui.

Reacții tăioase și entuziasm selectiv

Primele reacții nu au întârziat. La Varșovia, premierul Poloniei a transmis un avertisment.

„Nu vom lăsa pe nimeni să ne joace”, a scris Donald Tusk.

În schimb, la Budapesta, Viktor Orbán a ales un ton diametral opus, transformând inițiativa într-un slogan entuziast și politic: „Dacă e Trump, atunci e pace”.

Diferența de ton reflectă fractura tot mai vizibilă din interiorul lumii occidentale, pe fondul apariției Consiliului Păcii al lui Trump.

Ce este, de fapt, Consiliul Păcii

Ideea a apărut inițial în contextul negocierilor legate de războiul din Gaza, fiind menționată ulterior într-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Între timp, proiectul a evoluat rapid, căpătând o dimensiune globală și o structură construită clar în jurul unui singur lider: Donald Trump.

Un proiect de cartă, ajuns în presă, prevede că Trump ar urma să fie președinte pe viață al Consiliului, inclusiv după plecarea de la Casa Albă. Documentul îi oferă atribuții extinse: decide cine devine membru, poate crea sau desființa organisme interne și își poate desemna succesorul.

Pentru statele care aspiră la statut de membru permanent, taxa ar fi de un miliard de dolari.

Moment tensionat pe scena internațională

Anunțul nu vine într-un vid diplomatic, din contră. Contextul este deja încărcat. Operațiuni ale SUA împotriva liderului Venezuelei, pregătiri militare în raport cu Iranul și declarațiile lui Trump privind Groenlanda au amplificat anxietatea în Europa și nu numai.

La evenimentul de lansare de la Davos au participat delegați din 19 țări, de la America Latină la fostul spațiu sovietic și statele din Golf. Alte guverne ar fi transmis că acceptă ideea „în principiu”.

„Îmi plac toți cei de aici”, a spus Trump, zâmbind către participanți.

Rezerve clare și refuzuri explicite

Nu toate capitalele sunt dispuse să se alăture. Londra a exprimat îngrijorări serioase.

„Este vorba despre un tratat care ridică probleme mult mai ample și avem rezerve serioase legate de implicarea președintelui Putin într-o inițiativă care pretinde că promovează pacea”, a declarat Yvette Cooper, șefa diplomației britanice.

Deși Trump susține că Moscova sprijină proiectul, Rusia a vorbit doar despre „consultări în curs”. Suedia a fost mai tranșantă: „În forma actuală a textului, nu vom participa”. Norvegia a cerut clarificări suplimentare.

Un grup de state musulmane, inclusiv mai multe țări arabe, Turcia și Indonezia, și-a condiționat sprijinul de obținerea unei „păci juste și durabile în Gaza”. Carta Consiliului nu menționează explicit teritoriul.

Presiune politică și amenințări economice

Pentru liderii care ezită, refuzul ar putea avea un preț. Trump nu a ascuns asta.

„Voi pune tarife de 200% pe vinuri și șampanie și va intra. Dar nu e obligat”, a spus el, referindu-se la Emmanuel Macron.

Slovenia a fost una dintre puținele țări care au vorbit deschis despre riscuri sistemice. Premierul Robert Golob a avertizat că inițiativa „interferează periculos cu ordinea internațională”.

Răspunsul lui Trump a fost direct.

„Odată ce acest Consiliu va fi complet format, vom putea face cam orice vrem, în cooperare cu Națiunile Unite”, spune Trump.

Întrebat separat dacă Consiliul Păcii ar putea înlocui ONU, a replicat fără ezitare: „S-ar putea. ONU nu a fost prea utilă”.

ONU, slăbită, dar încă relevantă

Cu 193 de membri, ONU se confruntă de ani buni cu blocaje și pierderea influenței. Conflictele majore și veto-urile repetate din Consiliul de Securitate au erodat rolul organizației ca mediator global.

Martin Griffiths, fost oficial ONU, admite că inițiativa lui Trump exploatează aceste slăbiciuni, dar avertizează că istoria ultimelor decenii arată importanța structurilor incluzive, nu a cluburilor restrânse.

António Guterres a avertizat recent că „există cei care cred că legea forței ar trebui să înlocuiască forța legii”.

Rezultate fragile și mize uriașe

Trump invocă mai multe conflicte pe care susține că le-a închis. Criticii arată însă că multe armistiții au fost temporare, iar rolul său a fost disputat, inclusiv în tensiunile dintre India și Pakistan.

Chiar și așa, este recunoscut faptul că presiunea sa directă a contribuit la oprirea confruntării dintre Iran și Israel și la un armistițiu în Gaza.

În prezent, sub umbrela Consiliului Păcii, funcționează deja structuri executive concentrate pe Gaza, cu oficiali americani, foști diplomați ONU și lideri regionali.

O reformă forțată a ONU?

Pentru unii observatori, inițiativa lui Trump ar putea avea un efect secundar neașteptat: relansarea discuției despre reforma profundă a ONU, inclusiv a Consiliului de Securitate.

„Poate că un efect neintenționat al acestei inițiative este că aceste probleme vor reveni în centrul agendei internaționale”, a spus Mark Malloch Brown, fost secretar general adjunct al ONU.

Ironia este că proiectul prinde contur chiar în momentul în care se discută succesiunea lui António Guterres, al cărui mandat se apropie de final.

Iar întrebarea rămâne deschisă, potrivit BBC, până aproape de final: ONU, sub amenințarea Consiliului Păcii al lui Trump, sau doar în fața unei noi etape de transformare forțată?

CITEȘTE ȘI: Trump spune că Iranul vrea dialog, dar menține amenințarea unei intervenții militare