Sorin Ovidiu Vîntu îi consideră pe judecători indezirabili şi încearcă să scape de ei, iar în unele cazuri îi şi reuşeşte, arată judecătorul Mitu Stegaru în finalul motivării deciziei prin care l-a arestat preventiv pe omul de afaceri, respingând astfel cererea de recuzare a avocaţilor acestuia.
[caption id="attachment_122736" align="alignleft" width="300" caption="Vintu, Luca, Țurcan"][/caption] Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii vineri motivarea deciziei prin care, în urmă cu trei zile, a emis mandate de arestare pe numele lui Sorin Ovidiu Vântu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi a altor şapte persoane, toate acuzate de falimentarea controlată a companiei Petromservice.
"În sfârşit în ceea ce priveşte cererea de recuzare formulată de către inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu, în nota obişnuită de altfel inculpatul, în cauzele pe care le are pe rolul instanţelor, prin apărătorii aleşi, încearcă să scape de judecători pe care îi consideră «indezirabili» şi din nefericire uneori şi reuşeşte (cazul judecătoarei Camelia Bogdan, schimbată de o altă judecătoare a Tribunalului, Elena Burlan, care a admis cererea de recuzarea a omului de afaceri Vîntu, în dosarul favorizării lui Nicolae Popa - n.r.) instanţa o apreciază ca inadmisibilă, fiind respinsă ca atare, considerentele avute in vedere fiind următoarele: într-o constructie logico - juridică «demnă de o cauza mai bună sau de maieutică lui Socrate» apărătorul a invederat faptul că în cauză sunt incidente prevederile articolului 47 alineatul 2 Cod procedură penală în sensul că, judecătorul învestit cu soluţionarea prezentei cauze, şi-ar fi exprimat anterior părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată într-o cauză, arătând în acest sens că acesta prin încheierea din 29 aprilie, în opinie majoritară, a decis arestarea clientului său într-o altă cauză, reţinând ca temei articolul 148 litera d Cpp, în sensul că «inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune» astfel că în prezenta cauză a devenit incompatibil", se arată în documentul citat.
Instanţa, mai notează judecătorul Stegaru în motivare, "apreciază însă că în cauza sunt incidente prev art. 51 alin. 3 C.p.p., în sensul că motivul invocat de către apărător nu se circumscrie nici pe departe prev. art. 47 alin. 2 C.p.p., astfel că nu se impune trimiterea cauzei la un alt complet, care să se pronunţe, asupra temeiniciei motivului invocat. A
Lăsarea în libertate i-ar permite lui Vîntu devalizarea Petromservice după demararea insolvenţei
Tribunalul Bucureşti arată în motivarea deciziei de arestare a zece persoane în dosarul Petromservice, printre care Liviu Luca ţi Sorin Ovidiu Vîntu, că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile puse pe seama tuturor inculpaţilor este închisoarea mai mare de 4 ani, iar cercetarea în stare de liberatate a inculpaţilor reprezintţă pericol social concret pentru ordinea publică, pericol derivat din rezonanţa acestor fapte şi sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivităţii, de natură a naşte temerea că organele judiciare nu reacţionează eficient împotriva unor persoane învinuite de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită.
Cercetarea acestor persoane în stare de libertate ar putea încuraja şi alte persoane să comită infracţiuni, având în vedere notorietatea inculpaţilor şi a faptelor de care aceştia sunt acuzaţi, valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs, care a determinat intrarea Petromservice în stare de insolvenţă, iar potrivit tabelului definitiv al creanţelor doar datoriile bugetare sunt de aproximativ 100 de milioane de euro, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social şi economic actual şi modul acut în care categorii largi de populaţie resimt lipsa resurselor bugetare, numărul foarte mare al persoanelor afectate prin faptele inculpaţilor, aproximativ 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor din companie şi 7.000 de acţionari persoane fizice, profitând de faptul că aceştia sunt în cea mai mare parte persoane cu o condiţie materială modestă şi surse limitate de informaţii, care nu îşi puteau exercita drepturile în deplină cunoştinţă de cauză, contribuie la gravitatea faptelor şi denotă o lipsă de scrupule a inculpaţilor de natură sa justifice luarea unei măsuri preventive, se mai arată în motivarea instanței.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
