Monografia SRI, perioada 1997-2006: Consolidare instituțională

Serviciul Român de Informații a publicat o monografie, la 25 de ani de la înființare. Volumul prezintă, grupate în trei etape istorice, situația de securitate, legislația domeniului, direcțiile strategice de acțiune, managementul resurselor umane, relațiile cu societatea civilă, cazurile controversate, succesele operaționale și cooperarea internațională a Serviciului.

Reorganizare și reașezare conceptuală, 1997-2000

Asumarea neechivocă a obiectivului de aderare la NATO și UE a adus o clarificare strategică, dar și evoluții ale situației operative. Accelerarea proceselor de restructurare economică s-a derulat în paralel cu creșterea tentativelor de preluare ilegală a controlului unor societăți de stat și crearea de monopoluri. După șocul relativ al respingerii candidaturii pentru aderarea la NATO în primul val, au continuat reformele instituționale necesare integrării. În 1999, a fost aprobată prima Strategie de Securitate Națională a României.

Anii respectivi au fost caracterizați drept ”vremea căpitanilor”, pentru că s-a luat decizia, de către conducerea SRI, de a permite și tinerilor ofițeri să candideze la concursuri de ocupare a funcțiilor de conducere.

Falimentele bancare, contrabanda și criminalitatea economică organizată, acțiunile de tip mafiot, drogurile, anarhismul,  traficul cu arme sunt câteva din amenințările cărora trebuia să le facă față statul român. Tensiunile sociale creșteau, din cauza radicalizării discursului public și a crizei economice grave. Apar și primele cazuri de criminalitate informatică.

Cazurile controversate sunt ”Alexa” ( căpitanul SRI care a sustras și a făcut publice documente interne ale Serviciului, care demonstrau că ministrul Sănătății ar fi fost informator al Securității), Mineriada și prăbușirea FNI.

Minerii pleacă în marș spre București, în ianuarie 1999, reușesc să spargă dispozitivul forțelor de ordine la Costești și capătă sprijinul a noi grupuri de protestatari, care nu sunt intimidați de încercarea de blocare, cu tancuri, a A1. SRI a fost acuzat din ambele părți ale spectrului politic, dar desecretizarea unor documente, în cadrul unei anchete parlamentare , a dovedit că autoritățile fuseseră informate din vreme, dar nu au reușit să gestioneze situația. ”Această cunoaștere a situației operative a stat la baza contribuției SRI la dezamorsarea conflictului, când masele de protestatari se aflau la doar o zi de mers de Capitală”, se arată în monografia SRI.

CSAT, președinția, parlamentul, Curtea de Conturi,  Garda Financiară au fost informate din timp despre riscurile de la FNI. Prăbușirea Fondului a fost exploatată de anumite părți interesate, pentru a obține bani prin executarea silită a unor instituții publice condamnate la plata în solidar.

Succesele operaționale sunt prevenirea unor atacuri la adresa unor demnitari de rang înalt, deconspirarea afacerii ”Țigareta 2”, arestarea traficantului Shimon Naor, implicat în ”  Filiera Armelor”, ca și succesele împotriva criminalității transfrontaliere.

Citește și Monografia SRI: cazuri controversate, succese operaționale, mărturiile celor mai relevanți actori

Pregătirea pentru NATO, 2001-2004

Tragedia de la 11 septembrie din SUA a afectat peste 60 de națiuni, România având trei victime ale atacurilor teroriste. Țările au realizat că suferă de vulnerabilități sau deficiențe și au regândit strategiile de securitate. Întreg intervalul 2001-2004 a stat sub semnul remodelărilor strategiilor de securitate post-11 septembrie (campanii în Afganistan, criza irakiană,reconstrucția Irakului). Oserie de obiective majore ale țării noastre au fost atinse, pe linia integrării în NATO și UE.

Dată fiind lipsa de rezultate a propunerilor anterioare de actualizare a legislației, următoarea etapă a transformării Serviciului a fost inițiată pe baza legilor incidente, a unor hotărâri CSAT, și a singurului instrument normativ la dispoziția directorilor SRI-ordinele interne.

Mai multe acte normative care priveau domeniul securității au fost emise în această perioadă, reglementând: regimul străinilor, prevenirea și combaterea terorismului, funcționarea CSAT, protecția informațiilor claificate, semnătura electronică, pensiile militare de stat, paza obiectivelor, a bunurilor, valorilor și persoanelor. A fost adoptată o Strategie pe termen scurt și mediu și un regulament de funcționare, în 2001.  A fost elaborată prima Strategie de pregătire profesională a personalului SRI și Concepția de relaționare externă a Serviciului.

În plan socio-economic, se constată redresarea indicatorilor macro-economici, accelerarea privatizărilor, valorificarea tendințelor internaționale pozitive.

Decidenții politici nu au ținut seama de informațiile trimise de SRI, pentru semnalarea riscurilor inerente proceselor de privatizare. Fie nu s-a ținut cont de aceste avertizări, fie măsurile nu au avut consistența necesară evitării riscurilor (cazurile ARO, Câmpulung, Petrom) se arată în monografia SRI 25 de ani. Pe acest fond, de ignorare a rapoartelor SRI, se accentuează disfuncțiile în proiectele de reabilitare a infrastructurii, specularea în interes privat a lichidării unor societăți de stat, vulenrabilitățile din sectorul energetic, ca și în sectorul asigurărilor.

Selecția personaluluise realizează în baza unor principii: competiție deschisă, tratament egal, asigurarea transparenței, prevalența competențelor și abilităților identificate în perioada recrutării. Se realizează recrutări specializate, mai ales pe domeniile informativ-operative și tehnico-operative, în SRI intrând tineri bine pregătiți, care vorbesc mai multe limbi străine și corespund noilor cerințe de personal.

Cooperarea internațională presupune sincronizarea cu procesele NATO și UE. SRI a beneficiat de continuarea asistenței pentru specializarea în combaterea celor mai virulente amenințări și în domeniul legislației. 

Cazuri controversate: Scandalul Timofte KGB

În 2001, de la preluarea mandatului, directorul SRI Radu Timofte s-a aflat în centrul unui scandal mediatic pe tema pretinsei colaborari cu KGB. Ancheta parlamentară a respins acuzațiile. Ancheta internă declanșată ca urmare a suspiciunilor de implicare a unor cadre în ”fabricarea” unui document care să susțină scenariul a dus la trecerea în rezervă și eliberarea din funcție a mai multor ofițeri, pentru diseminarea de date menite a fi folosite în scop politic.

Relația Radu Timofte-SOV

Mass media a avansat speculații vizând relația de prietenie dintre directorul SRI și Sorin Ovidiu Vântu, de la liceu până la pontonul din Deltă. Acuzațiile nu au putut fi confirmate sau infirmate de ancheta Comisiei de supraveghere a SRI. Subiectul a fost readus în atenție în 2011, pe fondul publicării cablogramelor Wikileaks, unde SOV era prezentat ca un apropiat al serviciilor secrete.  În context, monografia subliniază că SRI a sprijinit cercetările în dosarul directorului grupului Gelsor, Nicolae popa, extrădat din Indonezia în 2011). Dosarul s-a soldat cu condamnarea lui SOV, pentru favorizarea infractorului, la doi ani cu executare.

Succese operaționale: de la cazul Ciupercescu la Afacerea Sionilor

Succesele operaționale cele mai reprezentative sunt legate de expulzarea lui ”Orhan”, cetățean turc suspectat de implicare în acțiuni teroriste, arestarea a nu mai puțin de 15 suspecți de terorism, documentarea cazului Ciupercescu (atac cu grenadă la liceul Jean Monnet), dejucarea unei serii de atentate coordonate de ambasada Irakului, stoparea activităților de prozelitism și propagandă radicală a unor cetățeni din Arabia Saudită, Oman, Sudan și Pakistan, stabiliți în România, sprijin pentru reținerea  unor grupări de crimă organizată, investigarea activității MISA, cazurile RAFO-Onești și Electrica (au fost atenționați factorii decizionali, încă din anul 2002) și un caz de spionaj trădare, care a implicat miniștrii Sereș și Nagy, ca și mai mulți consultanți străini.

Speranțe legislative, 2005-2006

După obținerea statutului de membru NATO și calitatea de partener a SUA, România se pregătea pentru integrarea în UE, consolidându-și garanțiile de securitate și posibilitățile de dezvoltare. Perioada a fost marcată de punerea în dezbatere publică a Strategiei de Securitate Națională. La nivelul CSAT a fost decisă predarea arhivelor fostei Securități către CNAS, organizarea și executarea intervenției contrateroriste, combaterea corupției, a fraudei și spălării banilor.

Capitolul ”Securitatea”, închis definitiv

Decizia managerială în domeniul resurselor umane a fost de a închide definitiv capitolul ”Securitate”, celor care lucraseră în DSS fiindu-le oferită posibilitatea de a trece în rezervă conform legii. Ca urmare, cea mai mare parte a celor trecuți în rezervă în această perioadă au fost cadre care au activat în DSS, mai ales în fostele Direcții I-a și a VI-a. Demersul s-a realizat cu doar câteva luni înainte de aderarea la UE.

În plan extern, se observă o recrudescență a fenomenului terorist, iar România este percepută de extremiști ca stat agresor, dată fiind calitatea de membru NATO și UE.

Monografia SRI reamarcă remedierea unor deficiențe administrative în societatea românească, dar și persistența unor nereguli pe segmente importante, ca și întârzierea armonizării cu legislația comunitară.

CSAT: Corupția, amenințare la adresa securității naționale

În domeniile energetic și industrial, grupuri de interese interne și externe au vizat preluarea sub control a unor segmente semnificative, la prețuri mici, cu clauze dezavantajoase pentru România. Continuă să se înregistreze carențe în procesul de conectare a infrastructurii de transport cu cea europeană. Sectorul agricol și cel al achizițiilor publice sunt afectate de grupurile de interese care influențează atribuirile de contracte.

În domeniul protecției mediului persistă problemele privind gestionarea deșeurilor periculoase. Abordarea luptei împotriva corupției, considerată de CSAT drept amenințare la adresa siguranței naționale, conduce la diminuarea rețelelor de influență nelegitimă de a modela procesul de selecție neconform cu interesul public.

Cazuri controversate: Păltânea, fuga lui Hayssam, dosarul Distileria

Cazurile controversate sunt reprezentate de ”Păltânea” (fost șef al unității teritoriale Prahova, aresatat pentru corupție și laure de mită, într-o rețea de furt de combustibil. SRI a cooperat cu DNA pentru derularea cercetărilor); demisia directorului SRI, în contextul fugii lui Omar Hayssam din țară; cazul gl. mr (r) Soare, acuzat alături de Radu Timofte și alții că au furnizat informații clasificate unor afaceriști cercetați în dosarul Distileria; nota informativă publicată pe site-ul SRI privind gripa aviară și posibilitatea extinderii acesteia a declanșat o campanie ostilă de presă. Precizările instituției au fost însă, confirmate de ancheta ulterioară.

Succese operaționale:eliberarea jurnaliștilor, caul Lesch, cazul Rompetrol, cazul Shaker

Succesele operaționale consemnate în Monografia SRI sunt: eliberarea jurnaliștilor răpiți în Irak, aplicația Brigăzii Antiteroriste în cadrul exercițiului ”Nuclear 2005”, prevenirea unui atentat terorist (cazul Lesch, un cetățean care a încercat să folosească un dispozitiv exploziv declanșat de la distanță cu telefonul mobil, într-o zonă aglomerată din Timișoara); cazul Rompetrol; destructurarea rețelei de spionaj irakian (cazul Shaker) și destructurarea unei rețele de migrație ilegală în conexiune cu terorismul (Al-Dulaimi).

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy