Mail-urile i-au dat de gol pe şefii Universităţii de Medicină Iaşi

Acuzaţii din dosarul fraudei de la Universitatea de Medicină şi Farmacie au fost băgaţi în bucluc chiar de propriile mail-uri. Reamintim că, potrivit anchetatorilor, s-au făcut manevre ilegale cu fondurile europene destinate proiectului „Platforma de e-learning la UMF”, câştigate de SC Maguay Impex, informează regionalul Evenimentul.

Autor: Adi Stroescu

Împreună cu rectorul Vasile Astărăstoae, directorul administrativ Daniela Druguş şi cel de comunicaţii Adrian Ciureanu ar fi decis atribuirea ilegală a contractului firmei bucureştene, păgubind UMF cu 6,126 milioane de lei. Rectorul şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu aprobând plata către Maguay Impex a 160.000 de lei pentru activităţi de instruire nerealizate, iar Ciureanu ar fi confirmat în fals efectuarea acelor servicii. Potrivit procurorilor, Druguş ar fi primit un laptop de la Maguay Impex SRL, fără acte justificative, dar şi o sponsorizare de 54.000 de lei pentru Zilele UMF. La rândul său, firma unde e unic asociat Ciureanu ar fi primit echipamente IT de 93.518 lei.

Acuzaţiile DNA se bazează pe un raport al Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF) din cadrul Guvernului, dar şi pe mail-urile dintre cei implicaţi în proiect.

A fost luată la puricat corespondenţa electronică de când încă se discuta despre întocmirea cererii de finanţare, a necesarului de echipamente hardware şi produse software ori licenţe şi a bugetului proiectului. Pe 3 martie 2008, Corvin Pughin, director al Maguay Impex, îi scria lui Adrian Ciureanu: „În contextul emailului trimis de către Adi ieri cum procedăm? Era clar cine e veriga slabă…. Nu spun după război... În altă ordine de idei, vreau să clarific împărţirea responsabilităţilor pe la noi, la Maguay: Silviu se ocupă de validările tehnice. Pentru bugetari şi preţuri avem aici o echipă întreagă, iar interfaţa sunt eu, aşa am început şi până nu ne canalizăm nu schimbam formula. Dacă lipsesc eu, Edi poate suplini, având aceeaşi putere de decizie şi un pic mai multe cunoştinţe tehnice”.

O lună mai târziu, alt mesaj, cu aceiaşi expeditor şi destinatar, a atras atenţia anchetatorilor: „Mai jos sunt câteva criterii absolut obiective şi care pot fi de ajutor: 1. produsele şi serviciile ofertate provin de la producători al căror sistem de asigurare al calităţii este certificat conform standardelor ISO 9001 şi ISO 14001 pentru produsele solicitate; 2. staţiile ofertate trebuie să se regăsească în lista Microsoft HCL;3. să respecte standardele româneşti în vigoare cu privire la normele de electrosecuritate şi electrocompatibilitate (EN 60950-1:2002 şi respectiv EN 55022, EN 55024)”.

Discuţii intense s-au purtat şi între Laurian Tănăsescu, de la firma Euro Management Grup, implicat în elaborarea documentaţiei de atribuire a proiectului, apoi consultant şi auditor IT în cadrul acestuia, Pughin şi Ciureanu. Un mesaj din noiembrie 2008 a fost considerat grăitor: „Pentru Studiul de fezabilitate mai am nevoie de încă un scenariu tehnic. Nu mai ştiu dacă am vorbit despre asta (dacă da îmi cer scuze de repetare). Ideea este de a face o pagină despre o altă posibilitate dpdv tehnic, cu o scurtă descriere, avantaje şi dezavantaje. Şi un cost. Şi desigur acea soluţie trebuie să se vadă din avion că nu este mai bună decât cea aleasă de noi”.

Sfatul de taină a continuat şi când s-au făcut demersuri pentru achiziţia prin licitaţie a platformei de e-learning. În octombrie 2009, Tănăsescu îi scria lui Pughin şi Ciureanu: „Salut, trebuie să avem mare grijă la detalii. Eu mai ştiu cum se întâmplă pe piaţă, dar în acest caz, dacă greşim ceva poate să fie dureros. Comentariile mele sunt:

- Conform OG 34 nu se poate folosi indicatorul lichiditate generală dacă avem contract cu plata în termen mai scurt de 60 zile.

- Solvabilitate nu se poate folosi în cazul în care operatorul economic a prezentat documente din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 181 lit. a) sau b) din ordonanţa de urgenţă. Prezentarea de documente poate să însemne şi prezentarea unei declaraţii. Şi oricum e greu să te baţi pe aşa ceva.

- Îmi scapă motivul pentru care să trecem că operatorul trebuie să aibă sau un proiect de 650.000 sau două de 400.000.

Care din condiţii o poate respecta Maguay, pe aia o trecem. De ce să lăsăm astfel de portiţe şi să creem speranţe deşarte?”.

La rândul său, Ciureanu propunea „ajustări” - „înlocuirea lui Minim două proiecte în domeniu IT&C realizate în ultimii trei ani, în valoare de minim 800.000 euro, cuMinim două proiecte COMPLEXE (cel puţin x% software) în domeniu IT&C realizate în ultimii trei ani, în valoare de minim 800.000 euro”. El venea şi cu o explicaţie – „pentru a evita să vină vreo dugheană care a vândut doar hardware.(…) Hai să băgăm şi nişte soluţii de mentenanţă pe bani, cu costuri”.

Pentru angajaţii DLAF e clar că s-a lucrat cu dedicaţie. „În caietul de sarcini şi fişa de date a achiziţiei aferente licitaţiei organizate de UMF Gr. T. Popa, în calitate de autoritate contractantă, au fost introduse, de către reprezentanţii SC Maguay Impex cerinţe restrictive menite să înlăture o posibilă concurenţă în procedura de achiziţie, dar care, în acelaşi timp, să garanteze SC Maguay Impex obţinerea contractului de furnizare, în cazul în care ar fi ofertat şi alte societăţi comerciale. Caracterul restrictiv al cerinţelor din documentaţia de atribuire rezultă, în mod evident, din cel puţin trei exemple: cerinţa profitului net al ofertantului, care trebuia să fie pozitiv în ultimii trei ani, cerinţa autorizaţiei de livrare în care să se precizeze, în mod expres, că beneficiarul final este UMF Gr. T. Popa şi cerinţa ca persoanele din echipa de implementare a proiectului care urmau să asigure partea de dezvoltare software să deţină certificarea Microsoft Certified Master pentru serviciul director ofertat”, se arată în raportul DLAF.

Nu au scăpat de monitorizare nici convorbirile telefonice. Pughin şi Druguş discutau despre o sponsorizare:

„Pughin: Aveam două subiecte ca să spun, ăla primul era legat de partea cu sponsorizarea pe care am înţeles-o şi eu... Rugămintea ar fi ca să ajungem la ceea ce doreaţi dumneavoastră dacă putem să facem un circuit altfel, anume nu neapărat cu sponsorizare, ci cu decontare făcută de noi, că ne-am depăşit demult cota de sponsorizare.

Druguş: Deci, eu pot, dar nu... În primul rând să o luăm cu începutul, pe ce sumă te-ai hotărât? (...) Bun, ştii care e ghinionul tău: e că ţin minte ceea ce am primit. (...) Îmi este greu să acopăr toată suma prin prestări servicii”.

Cât de curând, dosarul va ajunge pe mâna judecătorilor Curţii de Apel, procurorii începând prezentarea materialului de urmărire penală. Până acum, cei aflaţi în vizorul DNA au fost destul de săraci în declaraţii, iar când au vorbit şi-au susţinut nevinovăţia. Rămâne de văzut cât vor cântări în instanţă toate conversaţiile interceptate, dar şi argumentele luptătorilor antifraudă.

Sunt implicaţi şi funcţionari ministeriali

Pe lista celor pentru care s-a început urmărirea penală se află şi mai mulţi angajaţi ai Ministerului Comunicaţiilor – Dan Verner şi Dănuţ Muşat, Raluca Vătuiu, Gabriel Bobolete, Victor Pînzaru, Lidia Ene, Ionuţ Negrescu, Cristina Stanciu şi Mădălina Adam. Vătuiu şi Bobotele ar fi falsificat grilele de evaluare a proiectului, mărind de la 65 la 81 punctajele, în vreme ce Pînzaru, Ene, Stanciu şi Adam l-ar fi aprobat spre finanţare. Proiectul a primit un punctaj total mediu de 82 de puncte şi funcţionarii au spus că nu s-au găsit nereguli în procedura de evaluare. De fapt, expertul evaluator dăduse proiectului 74 de puncte, ceea ce ar fi presupus respingerea sa. Verner şi Muşat, care dădeau undă verde cererilor de rambursare, ar fi fost îndulciţi cu 2.000 de lei pentru cazarea la o pensiune. Ei au transmis la minister căproiectul era în stadiul declarat în raportul de progres din punct de vedere tehnic şi financiar.

Citeşte şi:

Doi directori de la UMF Iași au fost arestaţi preventiv. Rectorul Vasile Astărăstoae, cercetat pentru abuz în serviciu

Peste 6 milioane de lei este prejudiciul în cazul UMF Iași, potrivit DNA

Vasile Astărăstoae are interdicţie de a părăsi ţara pentru 30 de zile

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News