Deputații dezbat în comisii, luni, legea integrității, după decizia CCR privind declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor.
Luni, legea integrității este dezbătută în Parlament, în contextul deciziei CCR care a eliminat caracterul public al unor informații din declarațiile de avere ale demnitarilor.
UPDATE: Ședința va fi reluată la ora 15:00.
UPDATE: Este o nouă pauză de 10 minute pentru consultări între liderii grupurilor parlamentare.
UPDATE: Pauza de consultări s-a încheiat, iar dezbaterile din comisiile reunite au continuat cu dispute între reprezentanții partidelor. Amendamentul PSD a fost supus la vot, iar președintele de ședință, Bogdan Ciucă (PSD), a anunțat trei voturi împotrivă și 12 abțineri, fără să fie numărate separat voturile „pentru”. El a declarat amendamentul adoptat, iar deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Valeriu Munteanu (AUR) au cerut numărarea voturilor favorabile; solicitarea nu a fost acceptată.
În acest context, Alexandru Dimitriu a anunțat că, în calitate de președinte al Comisiei de Constituționalitate, nu va semna procesul-verbal și că rezultatul nu reflectă corect votul.
Amendamente propuse
USR a propus amendamente prin care să fie păstrată transparența averilor, dar în limitele stabilite de Curtea Constituțională. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a propus introducerea unei fișe publice pentru fiecare demnitar, care să cuprindă informații despre firmele și interesele acestuia, contractele cu statul, funcțiile deținute și ordinul de mărime al averii și datoriilor.
„O lege a integrității fără transparență nu este o lege a integrității”, a spus Dimitriu, criticând și faptul că CCR și-a extins controlul asupra prevederilor privind publicarea declarațiilor.
PNL, prin Gabriel Andronache, a anunțat că susține amendamentul USR. AUR a anunțat, la rândul său, că va propune ca declarațiile de avere ale demnitarilor să fie transmise presei.
PSD a avut o poziție opusă. Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că partidul propune eliminarea completă din lege a articolului privind publicarea declarațiilor de avere și de interese. El a respins soluția USR, susținând că aceasta nu stabilește o valoare de referință pentru declararea averilor și că Agenția Națională de Integritate nu ar fi fost consultată.
Discuțiile au devenit tensionate între PSD și USR. Alexandru Dimitriu i-a acuzat pe social-democrați de ipocrizie, făcând referire la controversatul „amendament Fritz”.
Dezbaterile continuă în comisiile juridică și de constituționalitate ale Camerei Deputaților, înainte ca proiectul legii integrității să ajungă la vot în plen.
Legea ANI, în centrul disputei după decizia CCR
Amintim că noua Lege a integrității, cunoscută și ca noua Lege ANI, este legată de un jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro, iar Parlamentul trebuie să pună legislația în acord cu decizia CCR pentru ca România să îndeplinească acest obiectiv. Printre cele mai controversate prevederi se află amendamentul prin care persoanele pentru care există o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese își pot pierde funcția sau mandatul, dacă perioada legală de interdicție de trei ani nu a expirat. Prevederea îl vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Legea a fost contestată la Curtea Constituțională, însă CCR a decis că amendamentul privind încetarea mandatelor este constituțional. În același timp, Curtea a declarat neconstituțional un alt amendament, referitor la obligația soților sau partenerilor de viață ai unor demnitari de a depune declarații de avere și interese. După decizia CCR, Parlamentul trebuie să modifice legea, iar una dintre principalele teme aflate acum în dezbatere este dacă și în ce formă vor fi păstrate prevederile privind transparența averilor demnitarilor.
Toni Neacșu: Parlamentul poate modifica doar articolele declarate neconstituționale de CCR
„Din punct de vedere procedural legea integrității s-a întors în Parlament doar pentru a fi pusă de acord cu decizia CCR. Asta înseamnă că singurele discuții care vor avea loc în comisiile parlamentare sunt cele care privesc articolele declarate neconstituționale, nu și restul prevederilor legii (art. 139 din Regulamentul CD)”, a spus, luni, avocatul Toni Neacșu.
„Concret, se vor rediscuta exclusiv prevederile din lege referitoare la 1. depunerea declarațiilor de avere/interese de către persoanele care au stabilit cu demnitarul relații asemănătoare acelora dintre soți (amendamentul AUR). 2. Publicarea pe internet a declarațiilor de interese financiare a tuturor acelora care au obligația depunerii declarațiilor de avere/interese. Nu se va rediscuta în comisii 'amendamentul Fritz', întrucât acesta a fost constatat constituțional. Nu se pot face alte amendamente la lege”, a explicat acesta.
Avocatul a arătat și care sunt variantele de care dispune Parlamentul și cum poate fi grăbită adoptarea legii:
„După întocmirea raportului cu privire la cele 2 articole din lege declarate neconstituționale (art. 2 alin 6 integral și art. 4 alin. 9), care va conține fie propunerea de eliminare a lor, fie de modificare a lor pentru a fi constituționale, plenul Camerei Deputaților va vota forma finală a legii astfel cum rezultă din acest raport. Ca atare, opțiunile pe care le are Plenul sunt fie de a vota toată legea așa cum iese din comisie, adică identică cu cea veche cu singurele modificări la cele 2 articole neconstituționale, fie, dimpotrivă, să o respingă integral și a renunța deci cu totul la lege”, a explicat Toni Neacșu, într-o postare pe Facebook.
„Nu se va mai rediscuta și nici vota în vreun fel exclusiv pe 'amendamentul Fritz'. Calea cea mai rapidă pentru a nu risca ca legea să nu fie promulgată până la 1 septembrie este aceea ca în comisie să se voteze eliminarea cu totul a celor 2 articole neconstituționale, iar apoi în Plen legea în această formă finală fără cele 2 articole”, a adăugat el.
