George Ivașcu, juriu Undercloud: Ce se întâmplă cu șușele? Nu ne-am fi gândit, acum câțiva ani

Un fenomen care ia amploare în România este semnalat  de actorul George Ivașcu, directorul Teatrului Metropolis și profesor la UNATC.

În timp ce sălile de cinema sunt goale, la teatru nu se mai găsesc bilete. Atât la spetacolele obișnuite, cât și la evenimentele speciale. Producătorii independenți au reușit să se impună, iar publicul a devenit tot mai pretențios. Filmele comerciale, dar și șușele pierd public,  crede George Ivașcu, iar actorii consacrați refuză asocierea cu producțiile de slabă calitate.

George Ivașcu a făcut parte din juriul festivalului internațional Undercloud 2014, alături de regizoarea Sanda Manu, teatrologul Irina Ionescu, criticul Ludmila Patlanjoglu și jurnalista Cristina Bazavan.

Oana Pellea, Marcel Iureș,  Tudor Aaron Istodor, Richard Bovnoczki, Lia Bugnar, Actors Touring Company-Londra, Teatrul Act, zeci de trupe din țară au participat la un eveniment cultural de excepție, organizat la MTR de Chris Simion.

-Ce înseamnă teatru independent?

-Orice teatru e dependent de finanțări, cineva trebuie să plătească pentru un spectacol. Depinde și de aprecierea spectatorilor, adică, într-un singur cuvânt, de public. Independent înseamnă, în principal, că un om sau o companie privată își asumă riscul de a investi într-un proiect. Cu succes în multe cazuri, cum ar fi Teatrul Act, Unteatru, Godot.

-Ce a însemnat Undercloud 2014?

-Că un festival de referință din București a devenit internațional, reușind să aducă pe scenele de la Muzeul Țăranului producții culturale cu un grad mare de performanță.  Altă noutate este că a premiat producătorul.  Producătorul este primul care face selecția, cel care își asumă riscul, de reputație, dar și riscul material, implicat de realizarea unui spectacol. Un rol la fel de important ca al regizorului sau actorului. Nu întâmplător, în occident, la Oscar, de pildă, cele mai importante premii sunt acordate producătorilor.  Este nevoie de intuiție, muncă și bani pentru a juca rolul acesta.

-Ce înseamnă scandal la un festival de teatru?

-Anul acesta au fost controverse fiindcă nu a existat un premiu ”cel mai bun actor/actriță”. Doamna profesor Sanda Manu, o autoritate de necontestat în formarea actorilor, în România, a susținut această idee: e mai important să premiezi performanța, nu să împarți apele, între băieți, fete, debutanți, consacrați. Cei care fac teatru independent au un crez al lor, concurează de la același nivel, indiferent de vârstă sau gen, indiferent că este un debutant care face o performanță deosebită sau unul consacrat, la apogeul carierei.

-Ce înseamnă succes?

-Publicul a venit în număr mare, lucru pe care îl observ și la teatrul Metropolis, care este un  teatru de proiect. Deschis, dar cu casa închis, cum se spune. Spectatorii simt nevoia să revină la relația nemijlocită cu scena, cu actul artistic. Fără lavarieră, fără post-sincron. Nu mai vor conserve, vor ceva natural. Vin la teatru tot mai mulți, asta arată nevoia de comunitate. Nu mai stau izolați, fiecare cu singurătatea lui, la televizor, sau într-un movieplex. Aștept să ne explice sociologii de ce se întâmplă acest fenomen, dar este cert că oamenii se întorc la teatru. Văd asta în sală, seară de seară. Ori la festivaluri, cum a fost Undercloud. Eu sunt în faza entuziasmului, când observ că la teatru nu se mai găsesc bilete, sălile de cinema sunt goale. Poate ar trebui să mă întreb de ce, poate sunt foarte slabe filmele de ficțiune, poate s-a săturat lumea de talkshow. Nu știu,  dar prefer să mă bucur de revenirea publicului la teatru, pur și simplu.

-Ce înseamnă comercial?

- Un producător profesionist ar trebui să acopere toată gama, de la Hamlet la Fantoma de la Operă. Au gândit spectacolul acesta, cei din West End, dar nu au coborât ștacheta. Nu e nimic rău dacă înțelegi prin comercial o producție care se vinde.  Dar, nu o șușă.  Văd că șușele nu prea mai au public, în general. Nici nu ne-am fi gândit acum câțiva ani.  Nu există, nici riscul ca producătorii independenți de la noi să se apropie de șușe.  Oamenii care vin la teatru sunt educați, un public cultivat, care nu acceptă orice. Restul au alte distracții. Producătorul de șușe nu va deturna spectatori de teatru, nici nu va găsi actori consacrați. Actorii nu acceptă, ca breaslă ne apărăm. Actorii de bună calitate nu acceptă să fie atât de ieftin compromiși. Dacă îmi propune unul să joc o scenetă într-un spectacol cu dansuri din buric, nu mă duc. Există un orgoliu profesional. Marcel Iureș sau Oana Pelea vin la Undercloud, dar nu se duc  la șușe.

Premii Undercloud 2014

La categoria Cel mai bun actor au fost oferite două premii pentru performanţă actoricească: Tudor Aaron Istodor, pentru rolurile din Voyeur (regia Claudiu Istodor) şi Carpathian Garden (regia Radu Iacoban), şi Richard Bovnoczki, pentru rolul Mitch din Un tramvai numit dorință (regia Andrei şi Andreea Grosu).

Premiul pentru regie a mers la Andrei şi Andreea Grosu, pentru Un tramvai numit dorință, producţie unteatru, iar Cel mai bun spectacol a fost desemnatCarpathian Garden (scris şi regizat de Radu Iacoban, care şi joacă în spectacol, alături de Tudor Aaron Istodor).

Premiul Juriului a fost acordat spectacolului 2 liniuţe (regia Lia Bugnar).

Premiul Undercloud a mers în 2014 nu către un spectacol sau un actor, ci către un producător: Teatrul Act, primul teatru independent cu sală proprie după 1989, care susţine de aproape douăzeci de ani producţiile independente, punând accentul pe dramaturgia contemporană.

Premiul Publicului a fost oferit spectacolului Vocea Umană (regia Sanda Manu), one-woman show cu Oana Pellea. Spectacolul s-a jucat şi la Teatrul Cockpit din Londra.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy