"Astăzi am fost anunțați de către Institutul Național al Patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii, că proiectul de consolidare, restaurare și reabilitare a Casei Memoriale Costache Negri (Conacul de la Mânjina) a fost declarat câștigător și este inclus pe lista de investiții.
Este o veste extraordinară, pentru că vom reuși astfel să redăm strălucirea de altădată a Conacului de la Mânjina, acolo unde aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care a făcut posibilă Unirea Principatelor.
Conacul familiei lui Costache Negri a fost construit la începutul secolului al XIX-lea.
Valoarea acestei ample investiții este de peste 4,4 milioane de lei", a anunțat, miercuri, Costel Fotea.
Istoria Conaculu de la Mânjina
În 1816, ispravnicul ţinutului Tutova, Petrache Negre, tatăl lui Costache Negri, a cumpărat moşia Mânjina, situată pe valea pârâului Geru, judeţul Covurlui. Moşia a intrat în posesia lui Costache Negri după moartea părinţilor săi, iar în 1837, o regăsim arendată lui Dumitru Giuvara. În 1840, moşia Mânjina era scoasă la mezat de către Costache Negri din cauza unor probleme financiare (Paul Păltănea, Viaţa lui Costache Negri, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos“, Ediţia a II-a, Galaţi, 2006, pp. 51, 75, 99).
Între anii 1841-1846, conacul de la Mânjina, devine gazda unor însemnaţi reprezentanţi moldoveni şi munteni care pregăteau revoluţia paşoptistă cum ar fi: Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Costache Filipescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, Ion Ionescu de la Brad, Dimitrie Bolintineanu, Constantin Rola, Alecu Donici, Lascăr şi Dimitrie Rosetti, toţi aspirând la un singur ideal: Unirea Principatelor Române. Memorabilă a rămas întâlnirea din data de 21 mai 1845, când la Mânjina, Costache Negri şi-a serbat ziua onomastică; atunci ţăranii amestecaţi cu invitaţii din Muntenia şi Moldova au jucat hore şi s-au ospătat din bucatele tradiţionale moldoveneşti
De fapt, invitaţii săi s-au întâlnit pentru a discuta despre intensificarea propagandei naţionale în toate provinciile româneşti şi problema împroprietării ţăranilor.
În 1856, Costache Negri a vândut moşia Mânjina, clucerului Hristodor Alexandri, din Galaţi, cu suma de 25.000 de galbeni, dar Catinca Negri a cerut anularea vânzării, tranzacţie care a avut loc doi ani mai târziu cu suma de 38.360 de galbeni. Urmaşii clucerului Hristodor Alexandri au vândut moşia Mânjina la 19 noiembrie 1909 lui Petru Rădulescu din Ploieşti.
La 26 august 1943, prin decretul numărul 2336, publicat în Monitorul Oficial numărul 199, conacul şi parcul lui Costache Negri din comuna cu acelaşi nume erau clasate ca monument istoric, sub mandatul Ministrului Culturii Naţionale şi al Cultelor, profesor Ion Petrovici, care dorea transformarea acestuia într-un muzeu. La 29 septembrie 1943, s-a dat decretul lege pentru exproprierea imobilului din comuna Costache Negri (fostă Mânjina), judeţul Covurlui, proprietatea moştenitorilor F. Rădulescu.
La articolul 1 erau declarate de utilitate publică casa şi parcul lui Costache Negri, care se expropriau în folosul Statului Român, prin intermediul Ministerului Culturii Naţionale şi al Cultelor. Astfel era vorba de terenul şi clădirile din comuna Costache Negri, fost Mânjina, judeţul Covurlui, în suprafaţă de 16.422 m², proprietatea moştenitorilor F. Rădulescu. La articolul 2, se arăta că imobilul expropriat va servi de muzeu al Comisiunii Monumentelor Istorice, unde se vor păstra toate colecţiile de cărţi, tablouri şi obiecte care ar evoca memoria lui Costache Negri. Muzeul trebuia să fie îngrijit, păzit şi supravegheat de către Prefectul Judeţului Covurlui şi Asociaţia Culturală „Costache Negri”. La articolele 4 şi 5, se specifica că valoarea casei şi a parcului se ridica la suma de 585.000 de lei, fixată de către Serviciul Tehnic al Judeţului Covurlui, iar aceasta se va plăti din fondurile comitetului Asociaţiei Culturale „Costache Negri”, cu sediul în Galaţi.
De atunci şi până astăzi muzeul ne întâmpină cu o expoziţie la care specialiştii au mai adăugat bunuri culturale de-a lungul timpului în funcţie de donaţii, achiziţii sau cercetare, care ne poartă în timp şi ne dezvăluie personalitatea participanţilor la Revoluţia paşoptistă şi la Unirea Principatelor Române. În muzeu mai regăsim obiecte, mobilier, picturi, piese de artă decorativă, fotografii, documente care au aparţinut lui Costache Negri şi familiei sale. (Sursa: migl.ro)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
