Prof. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, a vorbit, la Academia de Sănătate, despre hantavirus, în contextul focarului de pe nava de croazieră MV Hondius.
VEZI ȘI: Originea cazurilor de Hantavirus, incertă. Anunțul Ministerului Sănătății din Argentina
„Mediul în care a apărut, pe un vas de croazieră, e destul de bizar pentru acest tip de infecție, pentru că este o infecție virală transmisă direct de la șoricei la oameni, deci o zoonoză clasică, bine-cunoscută, și care are transmitere interumană aproape zero, apropo de focare interumane pe vase”, a declarat prof. dr. Simin Aysel Florescu la Academia de Sănătate.
„Transmiterea se face de la rozătoare la om, în special rozătoare sălbatice, șoricei, șobolani, prin intermediul dejecțiilor acestor rozătoare care se aerosolizează și infectarea omului se produce inhalând acei aerosoli”, adaugă medicul.
CITEȘTE ȘI: Originea cazurilor de Hantavirus, incertă. Anunțul Ministerului Sănătății din Argentina
Cum se infectează oamenii cu hantavirus
Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică faptul că majoritatea infectărilor apar în locuri izolate, în spații contaminate și în contexte în care oamenii intră direct în contact cu particulele eliminate de rozătoare.
„De obicei, îmbolnăvirea apare în niște situații mai particulare în care omul este într-un contact mai apropiat cu aerosolii produși de dejecțiile rozătoarelor și, de obicei, când face curat într-o magazie, într-un spațiu de acest gen, în condiții forestiere. Nu e o boală pe care să o faci în mijlocul unui vas de croazieră sau undeva în mijlocul unui oraș, pur și simplu”, susține prof. dr. Simin Aysel Florescu.
Astfel se explică de ce specialiștii încearcă acum să stabilească exact traseul infectării și dacă există elemente care nu se încadrează în comportamentul cunoscut al virusului.
Un alt element care complică ancheta epidemiologică ține de condițiile specifice de pe o navă de croazieră.
„E destul de bizar cum s-a întâmplat treaba asta, dar nu este imposibil, având în vedere modalitatea de transmitere și condițiile de apropiere foarte strânsă pe un vas de croazieră, toată lumea stă cu toată lumea într-un spațiu relativ mic, deci sunt contacte repetate și apropiate”, adaugă medicul.
Medicul spune că acest context poate amplifica riscul, mai ales dacă pe navă au existat suprafețe sau obiecte contaminate: „Nu ar fi imposibil să se întâmple și așa ceva, în condițiile în care ar fi existat ceva rozătoare sau chestii contaminate cu dejecții de rozătoare pe vasul respectiv. Nu este imposibil”.
Prof. dr. Simin Aysel Florescu: „Virusurile sunt cele mai imprevizibile microorganisme”
În plus, prof. dr. Simin Aysel Florescu spune că specialiștii trebuie să evite concluziile pripite până la finalizarea analizelor. Totuși, medicul atrage atenția asupra unui aspect cunoscut în lumea bolilor infecțioase: „În privința mutațiilor, virusurile sunt cele mai imprevizibile microorganisme și odată o iau razna”.
În timpul discuției, jurnalistul Val Vâlcu a ridicat ipoteza unei probleme de igienă la bord: „Deci ar fi mai probabil o problemă de igienă la bordul acelei nave?”.
„Igiena, o contaminare a unor lucruri care au fost luate de acolo pe vas, mărfuri, tot felul de obiecte care au fost aduse pe vas. Nu este imposibil”, spune prof. dr. Simin Aysel Florescu.
Această posibilitate îi face pe epidemiologi să analizeze inclusiv traseul mărfurilor și al obiectelor manipulate la bord.
Comparația care a atras atenția. „Așa s-a transmis și ciuma în lume”
Discuția din emisiune a mers și spre o paralelă istorică care a atras imediat atenția publicului.
„Vorbind cu colegii și extrapolând, ne gândeam că așa s-a transmis și ciuma în lume, odată cu vasele”, a spus prof. dr. Simin Aysel Florescu.