EXCLUSIV  Trump schimbă lumea! Motivele războiului comercial cu China

mircea.cosea / 13 sep 2018 / 15:43 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Administrația Trump a declanșat un război comercial de o duritate fără precedent, mulți specialiști deja îl consideră ca fiind cel mai dur și costisitor război comercial pe care SUA l-au declanșat cu o supraputere, și anume cu China.

Efectele economice se vor regăsi foarte brutal în dezechilibrele pe care noile tarife protecționiste le vor produce.

Prin această poziționare, Statele Unite ale Americii , țara care are meritul conceperii și construirii noii paradigme a economiei internaționale după cel de al doilea război mondial prin susținerea fără limită a sistemului pieței globale, a devenit brusc și violent susținătoarea politicilor protecționiste a cărei obsesie este construirea unui zid între ea și Mexic, renunțarea la TAFTA și ALENA, anihilarea Organizației Mondiale a Comerțului, retragerea din Acordul de la Paris asupra mediului.

Slogan izolaționist readus în actualitate

Președintele Trump se manifestă ca un oponent al instituțiilor multilaterale și al tuturor acordurilor încheiate în termeni de multilateralitate, readucând în prim plan sloganul cu accente populisto-izolaționiste " America first", specific unei perioade de mult apuse. Donald Trump a promis alegătorilor săi că va reuși să readucă SUA pe o poziție necontestată de leader mondial .

" Make America great again" este crezul noii administrații dar prin revenirea brutală a protecționism rezultatul poate fi total diferit. Protecționismul este o formă a izolării ceea ce poate duce la marginalizarea și chiar la excluderea Americii de la discutarea și încercarea de soluționare a marilor probleme ale economiei globale și ale umanității secoluli XXI.

Iată de ce schimbarea actuală a lumii crează peste tot angoasă și preocupare. Așa se explică, probabil, și accentul aproape exclusiv pe care analiza economică internă și internațională l-a pus doar pe evaluarea riscurilor și pierderilor materiale pe care circuitul mondial de mărfuri și valori le va suporta , ca urmare a războiului comercial, nu numai în taberele celor doi beligeranți dar și tuturor celorlalți parteneri comerciali aflați în relații de interconectare pe piața economiei globale.

Protecționismul, pierderi și beneficii

Părerea unanimă actuală este că un război comercial nu este în interesul nimănui. Chiar dacă ,pe termen scurt, cetățeanul american ar putea câștiga, pe termen mediu și lung protecționismul în care a fost regimentat îi va aduce mai multe pierderi decât beneficii. Protecționismul nu s-a dovedit niciodată a fi o politică benefică,ba chiar periculoasă pentru viitorul unei economii.

Este oare actuala Administrație americană atât de ignorantă încât să nu cunoască consecințele inevitabile ale protecționismului sau este președintele Trump doar un businessman atât de mărginit încât să pună semnul de egalitate între sensul și esența deficitului comercial cu cele ale pierderilor de profit al unei firme , fie ea oricât de mare ar fi ? Este establishement-ul politic american atât de lipsit de experiență și responsabilitate politică încât să se abandoneze volițional într-un populism extrem ? Greu, dacă nu chiar imposibil de crezut.

Strategie pentru leadership-ul Americii

Este motivul pentru care avansez o ipoteză personală pe piața părerilor și analizelor referitoare la declanșarea războiului comercial de către președintele Donald Trump. Părerea mea este că asistăm la declanșarea unei acțiuni de mult mai mare amploare și importanță care se înscrie într-o strategie de preluare și menținere pe termen lung a rolului de leadership mondial de către Statele Unite ale Americii. Consider că politica razboiului comercial este doar un element temporar și doar de inițiere a respectivei strategii. Am convingerea că războiul comercial este folosit ca pe o lovitură de forță ( pregătirea de artilerie a atacului ), doar pentru crearea condițiilor de declanșare a altor politici de consolidare pe termen lung a leadershipului american. Durata desfășurării lui depinde de modul cum vor acționa celelalte puteri mondiale dar nu va depăși momentul în care SUA va reuși reformarea și restartarea activității Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Care este contextul istoric

Care sunt premizele concret istorice ale strategiei menționate mai sus ?

Până la această dată, secolul XXI pare a fi caracterizat prin posibilitatea piederii pe termen lung sau chiar definitiv a rolului de leadership economic (evident și politic) mondial jucat de către SUA încă de la sfrșitului celui de al doila război mondial. Nu aduc acum în discuție factorii interni de natură structurală și instituțională care erodează leadershipul economic american, deoarece consider ca fiind esențiali factorii externi, în sensul în care competitorii economici globali obțin constant în ultimile două decenii randamente de valorificare a capitalului superioare economiei americane. ( Pentru cei interesați recomand analizele din 2016 ale lui Robert Gordon "The Rise and Fall of American Growth: The U.S. Standard of Living Since the Civil War". Princeton University Press. ).

Analizele prospective ( ex : " Top nine Economic Prediction for the next ten years" The Balane 19.III. 2018) arată că există posibilitatea reală ca SUA să piardă locul de leadership al economiei mondiale în jurul anilor 2025-2030 în condițiile în care se mențin ,pe de o parte, modalitățile actuale de funcționare și reglementare ale circuitelor comerțului internațional de către OMC iar pe de altă parte, în condițiile în care China reușește să treacă la un stadiu calitativ superor de dezvoltare prin aplicarea politicilor economice cuprinse în Strategia " Made in China 2025". Deci, dacă reglementările și normele OMC rămân neschimbate și dacă se implementează cu succes strategia chineză, atunci SUA nu-și va mai putea menține leadership-ul ,fiind depășită de China. Nici un alt concurent global nu va putea atenta la pozițiile celor două mari puteri. Uniunea Europeană are serioase probleme interne, economia Rusiei va rămâne dependentă de jocul prețului gazului și al petrolului iar celelalte economii emergente încă nu pot constitui o masă critică importantă în plan concurențional.

Acuzații pentru China, după intrarea în OMC

Este posibil ca Administrația Trump să fi început strategia de menținere a leadership-ului tocmai prin intenția de schimbare a condițiilor mai sus citate, încercând mai întâi o modificare a modului în care funcționează comerțul internațional sub "gestionarea" OMC.

Să ne reamintim că doar în 2001 China a devenit membră OMC și că admiterea sa nu a entuziasmat pe toți actorii globali ai comerțului internațional. S-a considerat că la acea dată China nu avea o economie de piață funcțională, era puternic etatizată și lipsită de un grad acceptabil al transparenței politicii monetare. S-a spus că admiterea Chinei crează o situație similară cu aceea a intrării unui elefant într-un magazin de porțelanuri.
Realitatea este că nici până în prezent, China nu s-a încadrat corect în normele și principiile de funcțonare ale OMC. Dovada este documentul "Remarques finales du President" din 13 iulie 2018 emis de către OMC care prezintă concluziile celui de al șaptelea examen (exercițiul comercial 2017) al politicilor comerciale ale Chinei.

Documentul semnalează o serie de probleme care atestă nerespectarea de către China a multor reguli de menținere a corectitudinii în relațiile pe piața internațională. Astfel s-a subliniat practicarea instituționalizată a furtului proprietății intelectuale, constituirea de stocuri nereglementate în scopul influențării punctuale a prețurilor, nerespectarea normelor de cybersecuritate, nerespectarea normelor sanitare și phytosanitare, practicarea de măsuri restrictive în unele sectoare cum sunt turismul, și vehicole cu energie regenerabilă, menținerea unui potențial de supracapacitate în domeniile oțelului și semiconductorilor, practicare de dumping social și de preț.

În mod special documentul OMC menționează menținerea de către China a unei largi palete de bariere netarifare punând un accent deosebit pe obligativitatea pe care investitorii străini o au de a intra în relații de parteneriat cu firme chinezești.

Motivul retragerii din OMC

În aceste condiții, concluziile pe care le putem trage sunt interesante.
Prima concluzie : Dacă unul dintre cei mai importanți participanți ( China ) ai comerțului mondial ,ca element central al modelului neoliberal al dezvoltării globale, are atât de multe și grave probleme din punctul de vedere al nerespectării normelor și principiilor OMC atunci acest model nu mai poate fi considerat nici corect și nici echitabil , principiile lui ( neoliberale) fiind afectate sau chiar încălcate de incorectitudinea comportamentului chinez;

A doua concluzie : Raportul dintre deficitul american și excedentul chinez se poate explica tocmai prin faptul că modelul dezvoltării globale este grav deteriorat în esența mecanismului său, permițând transferul de valori de la un partener de comerț la altul nu prin diferența nivelului de competitivitate economică ci prin diferența nivelului de corectitudine în respecarea normelor și reglementărilor comerciale globale ale OMC.
A treia concluzie : Atâta timp cât regulile modelului sunt viciate prin nerespectarea lor, echilibrul dintre parteneri nu poate fi restabilit prin măsuri economice ci doar instituționale.

Pornind de la aceste concluzii, putem înțelege de ce Donald Trump a declarat că Statele Unite ar trebui să se retragă din OMC. Prin această declarație și-a arătat intenția de a acționa instituțional. Este puțin probabil că va decide retragerea dar prin declararea intenției exercită o puternică presiune pe OMC pentru ca acesta, la rândul său, să exercite presiune asupra Chinei în vederea renunțării la practicarea variatelor tipuri de bariere netarifare menționate ( parțial) mai sus.

Singura presiune eficientă pe care Trump o putea face asupra OMC pentru a renunța la atitudinea considerată " extrem de tolerantă" față de China era declanșarea războiului comercial. Acest război este un pericol real pentru OMC deoarece având ca protagoniști giganții comerțului mondial, afectează prin reducere sfera de influență a OMC asupra ansamblului economiei globale cu consecințe negative asupra rolului și poziției sale în lupta pe care o duce cu Fondul Monetar Internațional în planul decizional geoeconomic și geopolitic.
Este sesizabil acest aspect și prin faptul că Roberto Azevedo ,directorul general OMC, de obicei foarte reţinut în remarcile sale referitoare la politicile comerciale ale statelor membre ale OMC, s-a grăbit să-și declare îngrijorarea afirmând că planul lui Trump de introducere a tarifelor pentru importurile de oţel şi aluminiu nu ar fi în interesul nimănui și ar putea conduce la declanșarea unei recesiuni profunde la nivel global ( Reuters 4 iulie 2018).
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile și cât de eficientă va fi presiunea pusă de Trump asupra OMC dar dacă va reuși atunci se va produce o schimbare importantă a modelului economiei globale în sensul în care schimburile comerciale se vor desfășura într-o mult mai mare măsură pe baza valorilor echivalente ( generate de competitivitate corectă) și într-o mult mai mică măsură pe baza valorilor neechivalente ( generate de competitivitate incorectă) cum sunt cele incluse în categoria generică de bariere netarifare . Toate observațiile pe care le-a făcut documentul OMC din 13 iulie 2018 ( citat mai sus) referitor la nerespectarea de către China a unor norme și reglementări pot fi considerate practici de utilizare a barierilor netarifare.

Schimbarea modelului economiei globale

O posibilă astfel de schimbare a modelului economiei globale va aduce avantaje imense și pe termen lung SUA pe piața mondială deoarece, eliminarea sau măcar reducerea ponderii barierelor netarifare convine economiei americane deoarece structura ei modernă și flexibilă ca și netul avans tehnologic față de marea majoritate a țărilor lumii îi conferă în cadrul schimburilor comerciale un permanent potențial de excedent comercial. China va avea însă de suferit nefiind capabilă să-și mențină competitivitatea comercială la același nivel în absența utilizării barierelor netarifare. De asemenea, o astfel de schimbare a modelului economiei globale va afecta și Uniunea Europeană care, deși mai puțin vizibil, practică și ea în multe cazuri, politica barierelor netarifare.

Un alt element ce ar putea face parte din strategia Trump de menținere și consolidare a poziției SUA de leadership mondial, l-ar putea constitui încercarea de oprire sau măcar de întârziere a Strategiei "Made in China 2025 ". Aceasta are ca scop depășirea de către China a tuturor țărilor lumii și în principal a SUA în 10 domenii de activitate considerate strategice pentru economia globală a secollui XXI. Aceste domenii sunt : noile tehnici ale informaticii; mașini unelte cu comandă numerică și roboți; echipamente aeronautice; echipamente de navigare marină și submarină; echipamente feroviare; energie regenerabilă și vehicole high-tech; echipamente high-tech de producere a energiei electrice ; crearea de noi materiale și materii prime ecologice; medicină, medicamente și echipamente medicale; mașini agricole.

Realizarea strategiei ar da Chinei posibilitatea devenirii leadership mondial dar nu trebuie neglijate dificultățile reale pe care le are. Este nevoie de o finanțare pantagruelică și ,mai important, este nevoie de un import masiv de elemente de înaltă tehnologie pe care China nu le produce. Economia chineză este încă esențial dependentă de acest import. Deși a depășit stadiul de manufacturare, China nu a intrat încă în clubul extrem de restrâns al producătorilor de înaltă tehnologie, condus fără drept de apel de către industria SUA.
Iată că războiul comercial declanșat de Trump ar putea aduce prejudicii grave realizării strategiei Made in China 2025.

Spusele de mai sus reprezintă o gândire liberă asupra ceea ce s-ar putea întâmpla ca efect al noii orientări pe care Administrația Trump o are în aria economiei globale. Nimic nu este sigur deocamdată și pot surveni multe surprize.

Ceea ce este însă sigur este faptul că o schimbare importantă are loc în schema de funcționare a economiei globale. Se vede și se simpte trendul reașezării forțelor și pozițiilor în plan geeconmic și geopolitic chiar dacă încă nu avem certitudini.

Ce face România în acest context de schimbări și incertitudini ? Sau ce ar trebui să facă ?

Sunt întrebări pentru care vă cer permisiunea să le abordez într-o scriere ulterioară.

Notă: Intertitlurile aparțin redacției, textul integral aparține autorului



Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23