Tehnici de TOP care salvează agricultura. Oamenii de știință CER revizuirea deciziei C-528

D.C. / 01 aug 2019 / 11:27 Salveaza PDF Comentarii
agricultură
Descriere foto: agricultură

La un an după comunicarea soluționării cauzei C-528/16 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pe 25 iulie 2019, comunitatea științifică europeană specializată în biologia plantelor a lansat o Declarație prin care solicită Parlamentului nou ales și Comisiei Europene să permită utilizarea noilor tehnici de editare genomică pentru a obține o agricultură mai durabilă, în conformitate cu obiectivele ONU de dezvoltare durabilă.

În spatele acestei discordii, este tehnica de editare a genomului CRISPR-Cas, ai cărei dezvoltatori, cercetătoarele Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, au primit Premiul Princess of Asturias pentru Cercetare Științifică și Tehnică în 2015. Tehnologia CRISPR-Cas permite modificarea genelor cu mare precizie și ușurință, deschizând o gamă largă de posibilități de aplicare atât în domeniul medicinii, cât și în ameliorarea plantelor. Francisco Juan Martínez Mojica, profesor la Universitatea din Alicante, și descoperitorul secvențelor CRISPR în natură, este printre semnatarii Declarației Deschise.

Caracteristici avantajoase

 

Cercetătorii din întreaga lume utilizează deja sistemul CRISPR-Cas pentru a efectua modificări țintite asupra speciilor de interes agronomic mult mai rapid și mai eficient decât cu tehnicile de îmbunătățire convențională, cum ar fi încrucișările sau mutageneza aleatorie. Ca și în cazul tehnicilor convenționale, obiectivul cercetătorilor care utilizează CRISPR-Cas este de a introduce în speciile de plante mutații care conferă caracteristici avantajoase, cum ar fi rezistența la patogeni, la secetă sau îmbunătățirea caracteristicilor organoleptice ale fructelor.

„Pe de altă parte, tehnicile de editare a genomului permit efectuarea unor astfel de modificări punctuale, astfel încât plantele rezultate nu pot fi diferențiate în nici un fel de o plantă obținută prin tehnici convenționale (majoritatea celor de pe piață) și chiar multe dintre mutațiile introduse prin editare ar putea apărea în mod natural fără intervenția omului, astfel că legislația actuală, care impune prezentarea unei metode specifice de detectare a acestora, va fi foarte puțin aplicabilă", explică José Luis Riechmann, cercetător ICREA și director al CRAG.

Cu toate acestea, CJUE a decis, în urmă cu un an, că plantele obținute prin editarea genomică ar trebui considerate organisme modificate genetic (OMG) și, prin urmare, trec printr-un proces laborios și costisitor înainte de a fi aprobate pentru cultivare în Europa.

În Declarație, comunitatea științifică își exprimă dorința de a sublinia faptul că rezoluția CJUE nu este conformă cu cunoștințele științifice actuale și că va încetini progresul către o agricultură mai durabilă, care utilizează mai puține produse fitosanitare și este mai profitabilă. Faptul că alte țări nu consideră plantele modificate ca OMG-uri va afecta, de asemenea, agricultura europeană, mai avertizează comunitatea științifică.


Textul original și integral al scrisorii este disponibil pe http://www.vib.be/en/news/Pages/Open%20Statement%20for%20the%20use%20of%20genome%20editing%20for%20sustainable%20agriculture%20and%20food%20production%20in%20the%20EU.aspx


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.22