Urmăriți în cadrul acestui articol, în format LIVE TEXT, cele mai importante evoluții ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Într-o convorbire telefonică cu omologul său pakistanez, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat că Iranul va lua în considerare „toate aspectele și va decide asupra pașilor următori” în ceea ce privește Statele Unite.
Araghchi afirmă că obstacolele în calea „continuării procesului diplomatic” includ „acțiunile provocatoare și încălcările repetate ale armistițiului” de către SUA.
El spune că „amenințările și interferențele” cu navele comerciale iraniene, precum și „pozițiile contradictorii și retorica amenințătoare față de” Iran se numără printre aceste acțiuni.
Într-o convorbire telefonică separată cu omologul său rus, Araghchi a declarat astăzi că Iranul va „monitoriza acțiunile” SUA și va „lua decizia corespunzătoare pentru a-și proteja interesele și securitatea națională”.
În ambele declarații, Araghchi nu a precizat dacă Iranul va participa la discuțiile cu SUA de la Islamabad.
Într-o postare separată, președintele SUA afirmă că se va ajunge la un acord cu Iranul „relativ repede!“.
De asemenea, el neagă că ar fi supus unor „presiuni“ pentru a încheia un acord.
„NU ESTE ADEVĂRAT!”, adaugă el.
„Până acum.” Aceasta este precizarea importantă din declarația purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului.
„Până acum… nu avem planuri pentru următoarea rundă de negocieri…”
Acest lucru lasă deschisă posibilitatea unei decizii de ultim moment de a se deplasa în țara vecină, Pakistan – care se află la doar o scurtă distanță de zbor.
Dar Teheranul a fost pus într-o situație dificilă. Chiar înainte de acest incident din Strâmtoarea Hormuz, mass-media iraniană a raportat că nu s-a luat nicio decizie de a merge la Islamabad atâta timp cât blocada navală americană a porturilor sale era în vigoare.
Acum, una dintre navele sale a fost abordată și confiscată de Marina SUA, pentru prima dată în timpul acestei crize – ceea ce Iranul numește un act de piraterie și o încălcare a armistițiului.
Surse afirmă că Iranul este, de asemenea, îngrijorat de faptul că nu s-au înregistrat suficiente progrese în ceea ce privește agenda pentru următoarele negocieri la nivel înalt, cu miză mare.
Președintelui Trump îi plac acordurile rapide și îi place să impună cerințe; Iranul a jucat întotdeauna un joc de-a lungul timpului, bazat pe compromisuri.
Nu este încă sigur dacă vor putea găsi un teren comun, ambele părți fiind dispuse să facă compromisuri dificile.
Armata americană afirmă că a ordonat unui număr de 27 de nave să se întoarcă din drum sau să se întoarcă într-un port iranian de la începutul blocadei impuse în jurul Strâmtorii Hormuz.
Într-o postare pe X, Comandamentul Central al SUA a publicat un videoclip în care forțele americane informează o navă de mari dimensiuni că intră într-o zonă aflată sub blocada militară a SUA.
La începutul acestei luni, forțele americane au anunțat că vor intercepta sau vor întoarce navele care călătoresc spre sau dinspre coastele Iranului – o încercare de a exercita presiune asupra Iranului, împiedicându-l să profite de exporturile de petrol.
În ciuda declarației președintelui american Trump pentru New York Post, potrivit căreia delegația SUA se îndreaptă spre Pakistan, Iranul nu și-a „modificat decizia de a se abține” de la negocieri, potrivit agenției de știri iraniene de linie dură Tasnim, afiliată Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC).
Conform raportului Tasnim, blocada navală americană rămâne un „obstacol”, dar, dincolo de aceasta, mesajele SUA către Iran „conțin cereri excesive suplimentare care întunecă perspectivele viitoarelor negocieri”.
Iranul „rămâne pe deplin pregătit pentru o confruntare militară și pentru a pedepsi din nou SUA”, se arată în raport.
Tasnim nu a menționat niciun oficial ca sursă în raportul său, iar noi rămânem să vedem dacă Iranul va participa sau nu la negocieri.
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, afirmă că „războiul nu aduce beneficii nimănui și, deși trebuie să rămânem fermi în fața amenințărilor, trebuie folosite toate căile raționale și diplomatice pentru a reduce tensiunile”.
În declarațiile făcute astăzi în timpul unei vizite la Ministerul Justiției, Pezeshkian spune că iranienii „trebuie să fie informați cu privire la realitățile țării” și că „furnizarea de informații inexacte sau promisiuni nerealiste nu numai că nu ajută la rezolvarea problemelor, dar subminează și încrederea publicului”.
„Atât realizările, cât și provocările ar trebui împărtășite în mod sincer cu publicul”, spune Pezeshkian.
Anterior, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului a declarat că Teheranul „nu are în plan” să participe la următoarea rundă de negocieri.
Ministrul federal al Internelor din Pakistan, Mohsin Naqvi, s-a întâlnit cu ambasadorul Iranului, Reza Amiri Moghadam, pentru a analiza pregătirile pentru a doua fază a discuțiilor de la Islamabad, potrivit Ministerului de Interne.
Deși Iranul nu și-a confirmat încă participarea la noile discuții, Naqvi afirmă că aranjamentele au fost finalizate, fiind asigurate „măsuri de securitate infailibile” pentru delegațiile vizitatoare. De asemenea, el l-a informat pe ambasador cu privire la recenta sa vizită în Iran.
Ministrul afirmă că o soluție negociată între SUA și Iran este esențială pentru o stabilitate regională durabilă.
Potrivit ministerului, Moghadam a salutat „rolul pozitiv și constructiv” al Pakistanului în eforturile de atenuare a tensiunilor.
La întâlnire au participat înalți oficiali din Islamabad, printre care comisarul șef, inspectorul general al poliției și comisarul adjunct.
Guvernul din Olanda a anunţat luni scutiri temporare de taxe pentru a compensa creşterea preţurilor combustibililor, şi a informat că pregăteşte noi măsuri în cazul în care se înrăutăţeşte criza energetică, transmite Reuters și citat de Agerpres.
Autorităţile au alocat aproximativ un miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) pentru măsuri care includ reduceri temporare de taxe pentru navetişti, şoferi de camioane şi pescari, dar scăderea taxelor pe combustibili nu este atât de importantă cum au cerut mulţi dintre ei.
De asemenea, se acordă sprijin proprietarilor de locuinţe pentru a-şi reduce consumul de energie şi sunt vizaţi pentru sprijin oamenii cu venituri mai scăzute, pentru a-i ajuta cu plata facturilor la energie.
În plus, Guvernul a dat asigurări că nu vor exista în viitorul apropiat perturbări ale alimentării cu carburanţi, stocurile europene de petrol, motorină şi kerosen fiind considerate suficiente pentru a îndeplini cererea pentru o perioadă de până la un an.
Autorităţile au confirmat rapoartele anterioare potrivit cărora vor activa prima fază a planului dedicat crizei energiei, în care pieţele energetice sunt atent monitorizate şi sunt pregătite măsuri suplimentare.
Este pentru prima dată când Executivul din Olanda activează planul în patru faze, care fusese destinat gestionării crizei energiei provocate de invadarea de către Rusia a Ucrainei, în 2022.
Președintele chinez Xi Jinping a cerut menținerea trecerii normale a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, în cadrul unei convorbiri telefonice cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman al Arabiei Saudite, relatează agenția de știri de stat Xinhua.
China pledează pentru un armistițiu imediat și cuprinzător și insistă asupra rezolvării conflictelor din Orientul Mijlociu prin canale politice și diplomatice, a declarat Xi, potrivit sursei menționate anterior.
OMV a cumpărat 56.000 de tone metrice de țiței din rezerva obligatorie de urgență pentru a stabiliza piața, potrivit Ministerului austriac al Economiei.
Agenția Internațională pentru Energie a convenit în martie să elibereze un număr record de 400 de milioane de barili de petrol din stocurile strategice pentru a combate creșterea prețurilor globale la țiței de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, SUA contribuind cu cea mai mare parte a aprovizionării.
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne practic blocat, cu doar trei traversări în ultimele 12 ore, conform datelor privind transportul maritim.
Nava petrolieră Nero, care se află sub sancțiunile Regatului Unit, a părăsit Golful și navighează prin strâmtoare, conform analizei prin satelit realizate de specialiștii în analiză de date SynMax și datelor de urmărire de pe platforma Kpler.
Alte două nave - o navă petrolieră pentru produse chimice și o navă petrolieră pentru GPL - au navigat, de asemenea, separat, în Golf prin această cale navigabilă critică, arată datele.
Prețurile petrolului au crescut brusc în urma atacurilor asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz și a mesajelor contradictorii despre perspectiva reluării negocierilor dintre Statele Unite și Iran.
Contractele futures la țițeiul Brent, principalul indicator de referință pentru prețurile globale, au crescut luni cu peste 7% în Asia, pe măsură ce perspectivele de pace dintre Washington și Teheran au dispărut.
Cea mai recentă creștere a prețurilor a avut loc după ce Trump a declarat că forțele americane au confiscat o navă de marfă sub pavilion iranian care încercase să evite blocada americană asupra porturilor iraniene.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că delegația iraniană nu va participa la discuțiile planificate la Islamabad, spunând că SUA a încălcat armistițiul de la începutul acestuia.
Amintim că președintele american Donald Trump a anunțat, duminică, faptul că reprezentanții săi se îndreaptă spre Pakistan pentru discuții.
SUA i-ar putea trimite mai întâi pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Islamabad, iar dacă discuțiile încep, vicepreședintele JD Vance li s-ar putea alătura.
Pakistanul a implementat multiple măsuri de securitate în capitală, inclusiv închiderea drumurilor și desfășurarea a mii de polițiști și personal paramilitar din toată țara.
Iranul nu va ceda niciodată controlul asupra Strâmtorii Ormuz, întrucât acesta este un „drept inalienabil” al Teheranului, a declarat luni Ebrahim Azizi, fost comandant al Corpului Gardienilor Revoluţiei islamice (IRGC), în prezent preşedintele Comisiei pentru securitate naţională şi politică externă în parlamentul Republicii islamice, potrivit EFE și citat de Agerpres.
„Iranul va decide în privinţa dreptului de trecere, inclusiv a permiselor pentru nave de a tranzita strâmtoarea”, lucru care urmează să fie stabilit prin lege, a adăugat politicianul iranian în declaraţii pentru BBC.
După cum a explicat el, un proiect de lege va fi prezentat cât de curând în parlamentul de la Teheran, în baza unui articol din Constituţie, vizând mediul, siguranţa maritimă şi securitatea naţională, iar „forţele armate îl vor pune în aplicare” după ce va fi aprobat.
Fostul comandant al IRGC s-a referit explicit la Strâmtoarea Ormuz, pe fondul îngrijorărilor crescânde din cauza blocării acestei rute maritime strategice prin care tranzitează 20% din petrolul consumat la nivel global.
Azizi a descris această strâmtoare de importanţă vitală pentru economia globală, pe care Iranul a reuşit să o transforme în armă în cadrul conflictului cu SUA, drept „unul din atuurile noastre pentru a înfrunta inamicul".
Potrivit BBC, Azizi este o figură-cheie în parlamentul de la Teheran, dominat de cele mai intransigente curente, şi reflectă totodată gândirea unora dintre înalţii oficiali iranieni din noua ierarhie a regimului ce prinde contur în urma acestui război.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe spune că Iranul nu are planuri privind o nouă rundă de discuții cu SUA.
SUA nu își învață lecțiile din experiențele trecute, iar acest lucru nu va duce niciodată la rezultate bune, a adăugat Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian. Acesta a prezentat o propunere în 10 puncte și aceasta a fost discutată la Islamabad. El a mai spus:
Presa de stat iraniană relatează că guvernul intenționează să nu poarte discuții cu SUA la Islamabad, în timp ce blocada americană continuă asupra porturilor iraniene, aspect care rămâne un punct major de conflict.
Tensiunile au crescut pe fondul atacului armatei americane asupra navei Touska peste noapte și confiscarea acesteia.
Duminică, postul de radio de stat IRIB a citat surse iraniene care au declarat că „în prezent nu există planuri de participare la următoarea rundă de discuții Iran-SUA”.
Agențiile de știri Fars și Tasnim citaseră anterior surse anonime care au declarat că „atmosfera generală nu poate fi evaluată ca fiind pozitivă”, adăugând că ridicarea blocadei americane este o condiție pentru negocieri.
Între timp, IRNA, agenția de stat, a subliniat blocada și „cerințele nerezonabile și nerealiste” ale Washingtonului, spunând că „în aceste circumstanțe, nu există o perspectivă clară de negocieri fructuoase”.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a postat un videoclip cu pușcașii marini urcând la bordul navei cu pavilion iranian Touska în Golful Oman.
Postarea de pe X îi arată pe pușcașii marini zburând de pe nava de asalt amfibie USS Tripoli cu elicopterul, apoi coborând cu frânghii pe nava container.
U.S. Marines depart amphibious assault ship USS Tripoli (LHA 7) by helicopter and transit over the Arabian Sea to board and seize M/V Touska. The Marines rappelled onto the Iranian-flagged vessel, April 19, after guided-missile destroyer USS Spruance (DDG 111) disabled Touska’s… pic.twitter.com/mFxI5RzYCS
— U.S. Central Command (@CENTCOM) April 20, 2026
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci