Lucy Draper-Clarke, cercetătoare și autoare a cărții The Compassionate Activist, a vorbit cu Nadine Dreyer, redactor de sănătate și medicină, despre privirea spre interior și cultivarea compasiunii, a conștiinței și a recunoștinței, scrie Reuters.
"Traducerea originală a cuvântului pali sati este "amintirea". Era vorba despre a-ți aminti etica, despre modul corect de a te comporta în fiecare moment. S-a schimbat în contextul modern și se traduce de obicei prin "a fi conștient de momentul prezent". Cuvântul pe care eu prefer să-l folosesc este "conștientizare".
O practică de conștientizare ar fi o modalitate de a vă readuce în prezent. Ți-ai folosi simțurile, respirația sau corpul, ca într-o practică de yoga. A fi conștient înseamnă a fi prezent, a fi deschis. Nu ești prins în trecut sau în viitor. Și asta te ajută să te calmezi, pentru că o mulțime de depresii sau gânduri depresive sunt legate de trecut și de lucruri pe care le regretăm.
O mare parte din anxietate este legată de viitor. Există cercetări cu privire la aceste tendințe particulare. Dacă oamenii se confruntă cu multă anxietate, de multe ori este vorba de faptul că mintea lor este în viitor, îngrijorându-se de ceea ce se va întâmpla în continuare.
Și același lucru pentru depresie. Mintea se întoarce în trecut și intră în cicluri de rumegare a lucrurilor care s-au întâmplat sau pe care le-am făcut greșit, sau pe care le percepem ca fiind greșite.
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
"Mindfulness și compasiunea merg împreună"
Momentul prezent te eliberează de aceste aspecte. Atenția ta se concentrează exact pe ceea ce este aici și acum. În cadrul acesteia puteți aduce un simț al discernământului.
Munca mea face, de asemenea, legătura cu compasiunea. Așadar, dacă momentul prezent este inconfortabil - experimentând suferința unui prieten sau propria noastră suferință - aduceți compasiune în acest sens. Consider că mindfulness și compasiunea merg împreună.
Atenția este adesea obținută prin meditație, o practică de a sta liniștit și de a ne concentra mintea asupra simțurilor sau asupra respirației, dar putem rămâne atenți și pe parcursul zilei.
Cuvântul "obișnuință" este unul foarte bun. Să faci din meditația ta o practică la fel de familiară ca și spălatul pe dinți sau dușul. Este o igienă mentală. În momentul în care începem să negociem cu noi înșine - ar trebui să practic, nu ar trebui să practic - ne întoarcem adesea la obiceiuri mai puțin sănătoase", spune Lucy Draper-Clarke.
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Cinci categorii de practici contemplative
În The Compassionate Activist, fac distincție între cinci categorii de practici contemplative: calmarea, insight, calități pozitive, angajament și integrarea umbrelor.
Practicile de liniștire sunt cele care ne calmează. Pentru majoritatea oamenilor, o respirație abdominală profundă poate fi ca un comutator care îi face să treacă de la haos la calm. Aceasta poate fi de mare ajutor. Nu pentru toată lumea. Dacă ați avut astm, dacă ați avut traume asociate cu respirația, atunci nu este întotdeauna cea mai bună metodă de folosit.
Practicile de mișcare ajută, de asemenea, la activarea și apoi la liniștirea corpului, ceea ce, la rândul său, calmează inima și mintea. Atunci când mișcarea expresivă (o formă de dans) sau yoga sunt efectuate cu o conștientizare reală și conștientă a corpului, ele pot fi foarte utile pentru a pregăti mintea pentru meditație.
Practicile de înțelegere ne ajută să ne înțelegem propriile obiceiuri. Dacă aveți tendința de a vă găsi într-o stare de depresie sau de anxietate, simpla readucere a minții în prezent, din nou și din nou, vă poate scoate din aceste tendințe. De multe ori nu credem că este atât de simplu, dar este uimitor cât de mult sprijin ne putem oferi doar revenind la momentul prezent. Desigur, dacă am trecut prin incidente traumatice, atunci aceste practici sunt cel mai bine făcute în paralel cu psihoterapia.
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
"Creierul are tendința de a învăța din experiențele negative"
Există, de asemenea, practici pentru cultivarea unor calități pozitive, pro-sociale, cum ar fi curiozitatea, uimirea, compasiunea, bucuria și recunoștința, care sunt aspecte înnăscute ale ființei umane.
Mintea are o prejudecată de negativitate. Creierului îi place să învețe repede, așa că are tendința de a învăța din experiențele negative, dar avem și multe experiențe minunate.
Antrenarea minții să se concentreze asupra gesturilor de grijă pe care oamenii ni le arată în fiecare zi, chiar dacă este vorba doar de a fi lăsat să intri în trafic sau de cineva care îți face o ceașcă de ceai, deschide mintea spre recunoștință, apreciere și uimire.
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
"Rănirea este rezultatul tristeții"
Furia este adesea rezultatul fricii. Intrăm în modul de luptă și de fugă. Rănirea este rezultatul tristeții. Așadar, nu trebuie să demonizăm niciuna dintre emoțiile noastre dificile. Le folosim pentru a aduna informații. Ce simt în acest moment? Și de ce am nevoie?
Învățăm să privim experiența noastră, în loc să ne lăsăm copleșiți de ea. Există un proverb frumos care spune că există 84.000 de uși ale Dharmei. Dharma înseamnă adevărul. Așadar, 84.000 de căi diferite de a găsi adevărul. Propriul tău adevăr. Dar motivul pentru care este dat acest număr este că, aparent, în audiența în care a vorbit Buddha, erau 84.000 de oameni. Deci ceea ce spune este: găsiți-vă propria cale.
Când mă simt mulțumit? Când mă simt în largul meu? Când simt bucurie? Folosiți aceste emoții pozitive ca o modalitate de a vă asigura că sunteți pe drumul cel bun. Fiți în ton cu propria fericire, cu propria bucurie, cu propria mulțumire și ușurință și lăsați-le să vă ghideze spre tipul de practici care vă vor aduce cele mai multe beneficii în diferite etape ale vieții voastre".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
