Floarea care degajă mirosul insectelor în descompunere pentru a atrage muștele de sicriu și a poleniza / FOTO

Floarea care degajă mirosul insectelor în descompunere pentru a atrage muștele de sicriu și a poleniza  /  Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay
Floarea care degajă mirosul insectelor în descompunere pentru a atrage muștele de sicriu și a poleniza / Foto cu caracter ilustrativ: Pixabay

Nu toate florile miros a trandafiri. O plantă neobișnuită din Grecia degajă mirosul insectelor în descompunere, ca o modalitate de a atrage și a prinde muștele de sicriu (Megaselia scalaris).

Potrivit oamenilor de știință, floarea Aristolochia microstoma este primul caz cunoscut al unei plante care emană mirosul nevertebratelor moarte pentru a-și răspândi polenul. Aceasta crește în Grecia și degajă mirosul insectelor în descompunere, ca o modalitate de a atrage și a prinde muștele de sicriu (Megaselia scalaris).

Muștele de sicriu, după cum sugerează și numele lor, caută materii în descompunere în care să își depună ouăle, oferind astfel hrană larvelor eclozionate. De cele mai multe ori, acestea depun ouăle pe cadavre în descompunere sau pe fecale. Totuși, mirosul produs de A. microstoma este puțin diferit de mirosul emis de mamiferele moarte.

„Multe specii de Aristolochia sunt cunoscute pentru că atrag muștele cu mirosuri, de exemplu imitând mirosul de carii sau de fecale de mamifere, plante în descompunere sau ciuperci”, explică Thomas Rupp de la Universitatea Paris-Lodron din Salzburg din Austria.

„Totuși, curiozitatea noastră a fost stârnită de A. microstoma, o specie cunoscută doar din Grecia: spre deosebire de alte Aristolochia cu florile lor spectaculoase, A. microstoma are flori maronii ascunse care pe orizontală, parțial îngropate sau aproape de pământ printre frunze sau stânci. Florile eliberează un miros neplăcut, asemănător cu carnea, pe care chiar și oamenii aflați în zonă îl pot simți", a mai precizat Rupp.

Floarea prinde muștele de sicriu și face polenizarea

Muștele sunt al doilea cel mai important polenizator de pe Pământ și, în unele locuri, pot fi chiar mai importante decât albinele în răspândirea polenului. Astfel, sunt adesea trecute cu vederea ca mijloace de răspândire a polenului. Până în prezent, se credea că A. microstoma este polenizată de artropode mici, precum furnicile, care trăiesc pe sol, dar această nouă cercetare sugerează că muștele sunt polenizatorii principali.

La intrarea în floare, aceste insecte devin captive. Blocate în petalele plantei, muștele depun orice polen pe care l-au luat de la alte flori, fertilizând părțile feminine ale plantei. Înainte ca petalele florii să se micșoreze și să se deschidă, muștele sunt, de asemenea, acoperite cu polen din părțile masculine ale plantei pentru a fi răspândite în altă parte.

Când echipa a analizat în continuare mirosul acestor flori, au găsit 16 compuși care împreună miros a carne descompusă. Unul dintre acești compuși, alchilpirazina 2,5-dimetilpirazină, emite un miros de mucegai.

„Foarte puține plante sunt cunoscute pentru a produce acest compus, sugerând cu tărie că A. microstoma imită o „recompensă” falsă neobișnuită pentru a atrage polenizatori dedicați”, concluzionează autorii în studiul lor

În continuare, cercetătorii intenționează să testeze cât de atrăgători sunt acești compuși parfumați pentru muștele sicriului, în scopul confirmării că mirosul de insectă moartă este adevărata strategie a lui florii A. microstoma, precizează ScienceAlert.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play




Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy