Cum caracterizează presa internațională demisia lui Iohannis. Un nume nu lipsește: Georgescu

Autor: Andreea Deaconescu

Publicațiile internaționale au reacționat imediat. Majoritatea îl aduc în discuție pe fostul candidat pro-rus la prezidențiale, Călin Georgescu. „Victorie pentru poporul român - Klaus Iohannis a demisionat! Acum, este timpul să revenim la statul de drept - să reluăm turul 2 al alegerilor!”, a scris fostul candidat pe X.

Potrivit Reuters, "președintele centrist în exercițiu al României, Klaus Iohannis, a demisionat luni pentru a evita o tentativă de suspendare a sa din partea a trei partide de opoziție de extrema dreapta, care controlează aproximativ 35% din locurile din parlament, într-un moment în care alegătorii sunt puternic polarizați, iar extrema dreaptă câștigă teren înaintea alegerilor prezidențiale repetate din mai. Aceste formațiuni au profitat de furia populară față de partidele proeuropene implicate în acuzații de corupție.

România, țară membră a Uniunii Europene și a NATO, care se învecinează cu Ucraina, a intrat în haos instituțional anul trecut, când Călin Georgescu, un critic de extremă dreapta al NATO, puțin cunoscut, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. După acuzațiile de ingerință rusă - negate de Moscova -, cea mai înaltă instanță din România a anulat întregul scrutin.

După acuzații de interferență rusă – negate de Moscova – Curtea Constituțională a României a anulat scrutinul și a decis că Iohannis, al cărui al doilea și ultim mandat a expirat pe 21 decembrie, va rămâne în funcție până la alegerea unui nou președinte în luna mai.

Sprijinul în sondajele de opinie pentru Georgescu, care a declarat că Ucraina este un stat artificial, aproape s-a dublat de la anularea scrutinului, iar el rămâne opțiunea principală a alegătorilor, deși nu este clar dacă i se va permite să candideze din nou. În octombrie anul trecut, instanța supremă a interzis unui alt politician de extremă dreapta să candideze.

Cele trei partide de extremă dreapta, al căror sprijin a crescut de la victoria surprinzătoare a lui Georgescu, și-au folosit campania împotriva lui Iohannis ca pretext pentru a organiza proteste și a deturna agenda politică".

POLITICO notează că "Iohannis, în vârstă de 65 de ani, a fost președintele României din 2014, gestionând numeroase crize politice de-a lungul mandatelor sale. Președintele Senatului și liderul liberal Ilie Bolojan este așteptat să îl înlocuiască interimar. Decizia de anulare a alegerilor a aruncat România, țară situată la granița cu Ucraina aflată în război, într-o criză profundă, iar Călin Georgescu a catalogat-o drept o lovitură de stat. Un nou prim tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 4 mai, iar turul al doilea este programat pe 18 mai, în cazul în care niciun candidat nu obține peste 50% din voturi în primul tur".

AFP consemnează, potrivit Agerpres, că "mandatul lui Klaus Iohannis trebuia să se încheie la sfârșitul anului 2024, însă primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat la 24 noiembrie, spre surprinderea generală, de un candidat de extremă dreapta, a fost anulat din cauza suspiciunilor de ingerință rusă, un eveniment extrem de rar în Uniunea Europeană. Președintele liberal și proeuropean, în vârstă de 65 de ani, a decis să rămână în funcție până la alegerea succesorului său, în luna mai.

De atunci, zeci de mii de români au ieșit în stradă pentru a denunța o lovitură de stat, iar după mai multe încercări ale opoziției, Parlamentul intenționa să se reunească săptămâna aceasta în sesiune plenară pentru a discuta solicitarea de suspendare a lui Iohannis (...)

Autoritățile îl acuză pe câștigătorul surpriză al primului tur, Călin Georgescu, că ar fi beneficiat de o campanie ilegală de susținere pe platforma TikTok. Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei anchete. Critic al UE și al NATO, oponent al oricărui ajutor militar pentru Ucraina și admirator declarat în trecut al președintelui rus Vladimir Putin, Georgescu a depus mai multe acțiuni în justiție împotriva anulării, toate fără succes până în prezent".

Euractiv scrie că decizia lui lohannis a fost influentată de „partidele extremiste care s-au format în parlament după alegerile parlamentare din 1 decembrie și care i-au cerut în repetate rânduri lui lohannis să demisioneze". Publicația mai scrie, de asemenea, că „POT, un partid extremist nou format care I-a susținut pe candidatul pro-rus Călin Georgescu, nu a reuşit de două ori să obțină suficiente voturi pentru a trece o moțiune de suspendare a preşedintelui. Cu sprijinul a 26 de parlamentari din partidul pro-european USR (Renew), a treia încercare a avut succes".