Ce trebuie să faci ca să îmbătrânești frumos

Dana Lascu / 09 aug 2018 / 08:23 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Statisticile europene arată că, în anul 2060, o treime din populația Europei va avea peste 80 de ani și chiar mai mult. În afară de asta, bătrânii din ziua de azi sunt mai sănătoși și mai longevivi ca niciodată în istorie, ba chiar cei care au trecut deja de 65 de ani au șanse mari să trăiască încă 16-20 de acum încolo. Ei bine, un doctor în medicină, cu peste 15 ani de activitate în cercetare, a compus un ghid care dă răspunsurile de care au nevoie cei care vor să aibă o bătrânețe frumoasă. Iată un scurt rezumat al acestora. 

Oamenii sunt avizi de informații care să le facă viața mai bună și să-i facă să trăiască mai mult. Până se inventează formula nemuririi, putem să lucrăm cu ce avem, ca să spunem așa.

Bătrânețea de succes este un concept internațional care definește o bătrânețe fără boli, fără riscuri, cu o funcționare fizică și cognitivă nealterale, și cu calitatea vieții ridicată. Din motive lingvistice, bătrânețea de succes ar putea suna mai bine în românește ca „bătrânețea frumoasă”, arată dr. Radu Vrasti. 

Suntem bătrâni dacă ne vedem așa și ne raportăm la alții

În primul rând ar trebui să definim noțiunea de bătrânețe și cine considerăm noi că ar fi așa. 

„De obicei, apelativul bătrân îl dăm acelora dintre noi care au o vârstă înaintată și criteriul acesta este foarte personal. De cele mai multe ori este în funcție de vârsta fiecăruia. Când eram mai tânăr, îi identificam pe mulți dintre ceilalți ca bătrâni, dar, când am mai înaintat în vârstă, am devenit mai parcimonios în a-i numi pe alții „bătrâni” până în momentul în care m-am „predat” și mă consider pe mine însumi bătrân. Din acel moment, toți ceilalți au devenit „tineri” sau „mai tineri”, explică specialistul. 

Apoi, speranța de viață mult mai mare decât era în urmă cu câteva zeci de ani, ne debusolează, cumva. 

Bătrânețea trebuie luată ca atare

„Cel mai la îndemână este a considera bătrânețea ca ceva natural, adică a lua bătrânețea ca atare, ca ceva de la sine înțeles, ce decurge din însăși faptul că trăim. (...) Odată era natural ca durata de viață să fie în jur de 40 de ani, astăzi este de 70 de ani; ni se părea natural odată să murim, pe când astăzi ni se pare o soartă nedreaptă. Când vorbim despre bătrânețe, apare ca natural să existe un fel de nostalgie după timpurile în care eram tineri. Acceptăm că e natural să îmbătrânim, dar bine ar fi să fie altfel”, explică dr. Radu Vrasti, medic specialist psihiatru. 

Și, totuși, ce e bine să facem ca să îmbătrânim frumos? 

„Primele și cele mai directă măsuri pe care le putem lua pentru a îmbătrâni frumos se adresează corpului. (...) oamenii sunt, într-un anume fel prizonierii unui corp și a unei fizionomii care, de la o anumită vârstă, nu ne lasă să ne exprimăm în totalitate cine vrem să fim. Pentru acest motiv, ei au căutat mereu să dea un sens bătrneții ca să dea un înțeles acestei trădări a corpului”, arată doctorul în medicină. 

Cum îți păstrezi tinerețea fără bătrânețe

Iar asupra corpului sunt suficient metode prin care se poate acționa. 

„În contextul dezvoltării biotehnologiilor antibătrânețe, au apărut persoane care „plutesc pe valurile vârstelor”, fac un fel de „surf” pe crestele valurilor vârstelor șia stfel nu sunt luate de valuri, ci rămân deasupra lor. Aceștia sunt numiți astăzi „surferii cu părul argintiu”, ei sunt cei care folosesc toate metodele bio-medicale disponibile pentru a modifica infrastructura materială a corpului și a arăta mereu tineri. Ei sunt mărturia vie că organismul poate fi reșapat, refăcut, remediat cu ajutorul acestor biotehnologii. Folosirea dietelor, a exercițiilor fizice speciale, a suplimentelor alimentare și vitaminelor, a chirurgiei estetice, abordarea unui stil de viață contribuie la crearea unei noi identități la vârstă înaintată sau chiar mai devreme”, notează expertul. 

Arătând că, în o sută și ceva de ani speranța de viață a crescut enorm și că numărul persoanelor care trec de 100 de ani se dublează la fiecare decadă - de la circa 50 de ani speranță de viață în țările vestice în 1900, la 78 de ani acum, chiar și în condițiile în care obezitatea e deja epidemică - medicul arată că „povestea restricției calorice și efectul ei asupra longevității vieții” și-a dovedit efectul de secole. Sunt studii care arată că un regim caloric redus îmbunătățește, pe termen lung, starea de sănătate și că scade numărul spitalizărilor.

Cât mănânci și ce greutate ar trebui să ai

Sunt mai multe formule, spune medicul, dar „mult mai precisă este calcularea nevoii de consum energetic de rapus în funcție de înălțime, greutate și vârstă”. E vorba de numărul de calorii de care corpul tău are nevoie zilnic ca să funcționeze optim și să se mențină sănătos. 

Calculul caloriilor necesare se face potrivit formulei lui Mifflin-St. Jeor: 

necesarul de calorii pentru bărbați = 10 x greutatea + 6,25 x întâlțimea - 5 x vârsta + 5; 

necesarul de calorii pentru femei = 10 x greutatea + 6,25 x înălțimea - 5 x vârsta - 161. 

Dr Radu Vrasti arată și care este formula Lorenz pentru calcularea greutății ideale în funcție de înălțime, vârstă și sex. 

- pentru bărbați, greutatea ideală = înălțimea în cm - 100 - [(înălțime - 150)/4] + [(vârsta - 20)/4]

- pentru femei, greutatea ideală =  înălțimea în cm - 100 - [(înălțime - 150)/2,5] + [(vârsta - 20)/6]. 

În cartea sa, intitulată „Ajută-te singur să îmbătrânești frumos”, publicată recent la editura ALL, doctorul în medicină explică pe larg și dietele pe care le putem adopta care să ne ajute să ajungem la greutate normală și să ne îmbunătățim starea de sănătate. El vorbește pe larg despre dieta antiinflamatorie, cea mediteraneană, DASH și MIND, dar și despre efectele suplimentelor alimentare, de ce vitamine avem nevoie, de ce cantitate de fibre, apă și minerale. 

Nu în ultimul rând, un rol extrem de important în îmbătrânirea frumoasă, o joacă exercițiile fizice, precum aerobic sau „cardio”, mersul pe jos sau pe bicicletă, înotul și ridicarea de greutăți, gimnastica și dansul. 

Radu Vrasti este doctor în medicină și are peste 15 ani de activitate de cercetare în proiecte internaționale sub egida Organizației Mondiale a Sănătății și în agenții sau universități din SUA, Suedia, Olanda, Austria și Ungaria. Are o bogată experiență clinică de consiliere și intervenție și este autorul cărților „Depresii – noi perspective", „Reglarea emoțională" și „Ajută-te singur în caz de atac de panică". A absolvit Facultatea de medicină generală din București, în 1963. Este medic specialist psihiatru din 1981 și medic primar psihiatru din 1992. În perioada 1990-1999 a fost Director medical al Spitalului de psihiatrie şi măsuri de siguranţă Jebel, Timiş. În 1998 a devenit doctor în medicină. În perioada 1991-2002 a fost investigator principal al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Geneva. Este laureat al premiului internaţional „The 1997 International Travel Award of World Health Organization/National Institute of Drug Abuse/College of Drug Dependence, USA". Între 2006 și 2013 a fost Specialist la The Crisis Intervention Program, Statford General Hospital, Huron-Perth Healthcare Alliance, Ontario, Canada, iar din 2007 până în prezent se dedică practicii private în Canada şi România.



Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23