Iată scrisoarea deschisă adresată de Andrei Șerban lui Ioan Holender:
”Domnule Holender,
Vă scriu în stare de şoc, după ce am citit ce aţi scris:
https://www.dcnews.ro/de-la-revolu-ie-la-un-scandal-tacit_530470.html
Mă întreb oare să fie acelaşi Holi pe care l-am considerat prieten şi colaborator de mulţi ani?
Nu are rost să descriu câte momente frumoase şi pline de consideraţie şi respect reciproc am avut în trecut, dar vă reamintesc doar ce aţi spus, nu demult, vă citez:
"Eu datorez prelungirea contractului meu la Viena lui Şerban şi succesului imens cu “Povestirile lui Hoffmann! Ce lucruri frumoase am facut împreună la Opera şi iată, acum îmi pare rău că, după 4 premiere de succes, nu am realizat-o şi pe a cincea!"
Ştiţi că aceste cuvinte vă aparţin şi sunt înregistrate pe banda şi video la Universitate la Iaşi, unde aţi luat cuvântul când mi s-a oferit Doctor Honoris Causa! Să fie acelaşi om cel care a scris mârşăvia ruşinoasă de azi sau e o glumă proastă a cuiva care semnează Holender, ca să pară că e un dublu - Jackel and Hyde?!
E vorba de o răzbunare? Pentru ce? Ce v-am facut? De unde acest atac sub centură contra mea? Nici macar nu aţi văzut Lucia, nici noua Văduvă (ambele extrordinar de bine primite de public) ca să vă faceti o părere! Aruncaţi deci cu venin contra mea (şi a lui Beatrice Rancea) urmând opiniile cui? Ale celor câţiva plătiţi ca să strige buu?
Nu e cazul să mă justific, pentru că marea majoritate a spectatorilor, care ştiu ce au văzut, auzit şi simţit, nu ce se scrie de către denigratori, au ovaţionat cu pasiune reprezentaţiile.
Îmi pare rău că nu aţi fost acolo. Dacă e să vă luaţi după ce spun alţii, n-ar fi rău să consideraţi mai bine cuvintele cuiva de statura lui Gabriel Liiceanu, care s-a extaziat după Lucia:
"Mulţumesc, dragă Andrei, pentru sărbătoarea de astă-seară! Excepţional. îmi dai voie să-ţi mulţumesc pentru formidabilul tău spectacol? Ai reuşit, cred, să ELIBEREZI muzica în toată splendoarea ei, tocmai creându-i acel paradoxal soclu. Mi-ai făcut o seară minunată. Am asistat la un triumf nemaiîntâlnit vreodată la Opera Română şi mă bucuram să fac parte din el, aplaudând la nesfârşit şi ovaţionând laolaltă cu ceilalţi, cu sufletul cuprins de căldura bucuriei înalte. Bucuria superioară.
Cred că ai fost fericit. Oricum, mi-ai răspuns la întrebarea ce ne ţine vii: bucuria de a oferi bucurie.
Drum bun şi pe curând, la vară. Cu drag, Gabriel"
Cum bine spune Liiceanu, eu cred că bucuria de a oferi bucurie e cea care ne ţine vii, nu bucuria de a produce negativitate şi a împroşca otravă, cum fac, printre alţii, marele noastre dive naţionale, pe care se pare că le preţuiţi, după ce ani de zile le-aţi calomniat... Sincer, de la ele nu mă aşteptam la altceva, dar veninul servit de un Timişorean (şi încă din piaţa Lahovary) pe care îl credeam că are onoare, recunosc, m-a întristat şi chiar îndurerat.
În ciuda acestei triste întâmplări,
închei cu nostalgie pentru Holi pe care îl ştiam,
Andrei Şerban”.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
