În ultima perioadă au avut loc mai multe cutremure de mică intensitate în România, dar ce ar putea însemna acest lucru? Prevestirea unui cutremur de intensitate mare?
În ultima perioadă au avut loc mai multe cutremure de mică intensitate pe plan global, inclusiv în România. L-am contactat pe Toma-Dănilă Dragoș, cercetător științific în domeniul seismologiei, pentru a afla dacă numărul de cutremure mic din ultimul timp indică o posibilă activitate seismică ce ar putea prevesti cutremure mai mari sau, din contră, nu reprezintă un motiv de îngrijorare?!
Pmântul, planetă activă, cu plăci tectonice în mișcare. Ce se întâmplă dacă se blochează?
„Pământul este o planetă activă – cu plăci tectonice aflate mai tot timpul în mișcare; blocajul lor duce din păcate la acumularea de stres, care mai devreme sau mai târziu este eliberat prin cutremure puternice.
Numărul mai mare de cutremure puternice din ultima perioadă nu este un lucru anormal: există perioade seismice mai active și mai puțin active, determinate de factori încă greu de cuantificat – cu atât mai greu de prezis. Este recunoscut totuși faptul că plăcile tectonice fac parte dintr-un sistem, iar dezechilibrul unora poate duce la dezechilibrul altora, de obicei mai apropiate.
Acest lucru se poate produce într-un interval de timp foarte variabil: de la câteva zile la câțiva ani. În această ecuație contează și nivelul de stres acumulat în timp. De multe ori, cea mai mare probabilitate de producere a unui cutremur puternic este de-a lungul unei falii care nu a mai cedat recent.
România, în așteptarea unui seism major? Distincție între cutremurele de suprafață și cele de adâncime mare din zona Vrancea
„Faptul că în România nu au avut loc recent cutremure puternice în zone cunoscute a fi produs astfel de evenimente în ultimele secole ne poate da oricum de gândit că ele se apropie – cu sau fără activitate seismică mai intensă pe Glob. În România, este totuși important de făcut o distincție între cutremurele de suprafață și cele de adâncime mare din zona Vrancea (la 90 – 150 km adâncime, de regulă), care în opinia mea ar trebui să fie mai greu influențate de contextul seismic regional și global.
Teoria conform căreia este bine să fie cutremure mai mici, care descarcă din energia unui cutremur mare, nu prea funcționează, magnitudinea fiind totuși o scară logaritmică (energia eliberată de un cutremur de magnitudine 7 este echivalentă celei eliberate de aproximativ 1000 de cutremure de magnitudine 5).
Câteodată, cutremurele mici chiar le pot anunța pe cele mari, cum s-a întâmplat în 1940. Capabilitatea Rețelei Seismice Naționale administrate de INFP de a detecta cutremure tot mai mici (unele dintre ele fiind chiar și explozii) nu trebuie privită mereu sub prisma creșterii spectaculoase a nivelului de seismicitate“, a spus Toma-Dănilă Dragoş, cercetător științific pe teme seismologice, pentru DC News.