Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, a vorbit despre vaccinare.
„Într-un an marcat de un deficit bugetar semnificativ, exista tentația de a prioritiza cheltuielile cu efect imediat și de a amâna cele ale căror rezultate se văd în câțiva ani. Prevenția, fie că vorbim despre vaccinare, screening sau alte programe de sănătate publică, intră adesea în această categorie. Dintr-o logică strict contabilă, pare mai ușor să reduci sau să îngheți bugetele pentru prevenție, invocând constrângerile bugetare, am aratat azi la forumul Prevenția, investiție strategică în sănătate si dezvoltare organizat de DCnews.
Deși discuția despre prevenție este mai amplă decât vaccinarea, aceasta rămâne un indicator esențial al funcționării sistemului de sănătate.
Există mai multe cauze care pot explica scăderea acoperirii vaccinale: în zonele rurale sau izolate, accesul la medicul de familie este adesea dificil. Fără infrastructură și resurse umane adecvate, mesajele despre importanța vaccinării rămân teoretice”, a zis Alexandru Rafila.
Aproximativ 40% dintre medicii de familie nu sunt încă înscriși în Registrul Electronic Național de Vaccinare
„Este esențial să înțelegem de ce. În multe cazuri, povara birocratică este semnificativă. Digitalizarea reală sau alocarea unui buget de practică pentru angajarea de personal administrativ ar putea reprezenta soluții concrete. Nu putem cere performanță fără a asigura condiții de lucru funcționale. Am făcut investiții semnificative in cabinetele medicilor de familie, dar birocratia trebuie redusa la minim. Vaccinarea pediatrică se realizează prin intermediul medicilor de familie, iar implicarea tuturor este crucială.
Chiar dacă pentru anumite vaccinuri există posibilitatea administrării în farmacii, vaccinurile din schema pediatrică necesită prezentarea si consilierea din partea medicului de familie. Așadar, sprijinirea acestui segment profesional este o condiție indispensabilă pentru creșterea ratei de vaccinare.
Daca ne referim la rujeola, epidemii au existat și în trecut. Diferența este că, anterior, izbucnirile epidemice afectau cohorte limitate. Astăzi, numărul copiilor nevaccinați este mult mai mare, ceea ce creează condițiile unei circulații continue a virusului.
Această evoluție transformă o problemă episodică într-una permanentă de sănătate publică. Costurile medicale și sociale devin semnificative, iar încrederea în sistemul de sănătate este afectată”, a zis Alexandru Rafila.
Campaniile de informare au un rol esențial
„În spațiul public s-a consolidat, în anumite segmente, ideea că vaccinarea ar fi exclusiv un instrument de profit pentru industria farmaceutică. Este o percepție nereala. Aceleași companii dezvoltă tratamente pentru boli grave, terapii oncologice sau medicamente inovatoare de care beneficiem zilnic. Industria farmaceutică este un partener firesc în sănătatea publică și are, desigur, atât interese economice, cât și o responsabilitate socială.
În acest context, personalul medical are o obligație profesională clară: să ofere informații corecte, bazate pe dovezi științifice, și să explice părinților consecințele medicale ale refuzului vaccinării. Decizia poate aparține familiei, dar trebuie să fie una informată, asa cum am subliniat în aparitiile publice.
Nu este o soluție impunerea prin lege a vaccinării, deși în unele state europene, precum Regatul Unit, accesul la școală este condiționat de respectarea schemei de vaccinare. Fiecare societate își alege propriul echilibru între libertatea individuală și protecția sănătății publice. Esențial este ca dezbaterea să fie una onestă și fundamentată si care nu acționează doar la urgențe, ci construiește reziliență si încredere”, a mai spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președinte al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.