Prof. Univ. Dr. Ovidiu Pânișoară, doctor în Științele Educației, ne ajută să înțelegem consecințele boicotului începutului de an școlar. Profesorii protestează împotriva măsurilor luate de Guvern, multe unități școlare luând decizia de a nu organiza festivitățile de deschidere. În consecință, oamenii au reacții diferite față de această situație. Dar ce efecte au aceste acțiuni asupra elevilor, principalii beneficiari ai procesului educațional?
„Cu siguranță există anumite consecințe de natură emoțională. Orice început, mai ales pentru copiii care erau în clasa pregătitoare, spre exemplu, sau la clasa a IX-a, în mod special, aceste momente de început, de debut, au o semnificație aparte. Și, pe undeva, memoria pozitivă care se creează la școală este fațetată și de astfel de momente importante în viața copiilor. Mai ales la vârstele foarte mici.
Există un impact emoțional, cu siguranță. Dar l-aș pune într-o balanță cu impactul emoțional pe care-l resimte același copil, dacă are în fața sa un profesor nemulțumit, demotivat, dezamăgit, care, în loc să intre cu zâmbetul pe față în sala de clasă, intră îngândurat; care aleargă între 3-4 școli și care are o stare negativă, creată de consecințele acestor măsuri.
Pe undeva, un impact emoțional ar fi fost oricum: ori că nu se fac aceste festivități, ori că acestea s-ar fi făcut, pentru că unele au făcut parțial; important e ce se va întâmpla după acest prim moment. Ce se va întâmpla în sala de clasă? Va exista un echilibru în relația profesor-elev? Are ea de suferit pe termen lung? Eu aici m-aș opri și m-aș gândi dacă există un dezechilibru și dacă el va fi pe termen mai lung comparativ cu o singură primă zi. Cred că impactul va fi unul și mai mare”, a declarat specialistul, în exclusivitate pentru DCNews.
Părinții, un sprijin necesar pentru profesori
Deși părinții au reacții diferite față de protestele profesorilor în prima zi de școală, Ovidiu Pânișoara consideră că aceștia ar trebui să îi sprijine pe dascăli în demersurile lor. Specialistul atrage atenția că, în urma deciziilor guvernamentale, cei mai afectați sunt copiii, alături de profesori și părinți, în timp ce decidenții politici nu resimt direct consecințele.
„Am văzut că există diferite tipuri de reacții. Se încurajează, din păcate, o reacție care nu e neapărat cea mai potrivită: aceea de a pune față-n față părinții cu profesorii. Părinții ar trebui să fie, pe undeva, alături de profesori. Nu alături de ei într-un demers în care copii lor să aibă de suferit, ci în fața decidenților. Pentru că, în ultimă instanță, eu, ca părinte, îmi doresc un profesor zâmbitor în clasă. La care pot să mă duc cu inima deschisă și cu care pot să mă consult, să fie un partener în activitatea educațională.
Cum va crește nivelul de tensiune între părinți și profesori?! Părinții pot considera că profesorii pun o amprentă negativă asupra dezvoltării elevilor prin aceste reacții. Pe de altă parte, profesorii, fiind dezamăgiți, stresați, obosiți, pot să nu mai dea un randament maxim la clasă. Cei care au de suferit, în ultimă instanță, sunt elevii. Și în consecință, profesorii și părinții ar trebui să fie foarte atenți la acest element. Cei care nu au de suferit sunt decidenții.
Până la urmă, părinții și profesorii ar trebui să fie împreună în dorința ca învățământul să meargă uns și să nu aibă sincope. Că e vorba despre nevoi ale profesorilor, precum orele în plus - diminuarea salariului plății cu ora etc. -, că e vorba despre faptul că sunt încălcate principii pedagogice în momentul în care se mărește numărul de elevi la clasă - cu cât e numărul mai mare, e clar că profesorul are mai puțin timp să lucreze cu fiecare elev în pare”, a mai spus acesta.
Profesorii buni, cel mai puternic „loviți” de măsurile Guvernului
Profesorii buni vor fi afectați cel mai mult de aceste măsuri, mai spune profesorul, vreme în care cei mai puțin buni ar putea fi protejați, chiar involuntar, de efectele lor.
„Mie mi-e teamă de altceva: că profesorii buni vor continua să-și facă datoria, chiar și-n condiții dificile, și sunt convins că nu vor face lucrurile mai slab decât le făceau înainte, ci vor face mai mult efort. Dar orice sistem are profesori mai buni și mai puțini buni, ca orice sistem social. Aceste măsuri poate că vor fi - și la asta nu s-a gândit nimeni - vor fi cea mai bună modalitate pentru profesorii mai puțin buni pentru a se acoperi de nereușită. Vor spune: Ce vreți de la mine?! Dacă mi-ați făcut ce mi-ați făcut, acum asta este! Nu vom mai putea să spunem că avem rezultate proaste la PISA, la Bacalaureat. O să spună că din cauza acestor măsuri.
În profesorii buni se va lovi cel mai mult, iar profesorii mai puțin buni vor fi protejați chiar de aceste măsuri. Sunt măsuri proaste, să fim foarte cinstiți - să spunem lucrurilor pe nume! Le putem înțelege din punct de vedere economic, dar cred că se puteau găsi mai multe soluții de negociere, astfel încât să se găsească soluții alternative care să aducă aceste economii la buget și, în același timp, fără a prejudicia din punct de vedere pedagogic activitatea educațională”, a mai punctat profesorul.