America a pus ochii pe un gazoduct-cheie din Ucraina. Trump vrea controlul gazului rusesc spre UE

Autor: Tiberiu Vasile

Statele Unite își intensifică presiunea asupra Ucrainei, solicitând controlul asupra unei conducte de gaz esențiale care traversează țara și transportă gaze naturale din Rusia către Uniunea Europeană, au declarat surse citate de Reuters, preluate de The Guardian. Această solicitare a fost catalogată foarte dur de oficiali ucraineni drept „o formă de șantaj colonial”, se adaugă unui context deja tensionat între Kiev și Washington.

În cadrul unei întâlniri desfășurate vineri, reprezentanți americani și ucraineni au discutat despre o propunere avansată de Casa Albă privind accesul la resursele minerale ale Ucrainei. Potrivit surselor, președintele Donald Trump susține ideea ca Ucraina să ofere acces la resursele sale naturale în schimbul sprijinului militar acordat de administrația Biden.

Negocierile au devenit din ce în ce mai dificile, întrucât ultima variantă a propunerii americane depășește chiar și cererea anterioară din februarie, care viza accesul la resurse evaluate la 500 de miliarde de dolari – inclusiv metale rare, petrol și gaze.

În actualul document de lucru, Washingtonul ar solicita ca International Development Finance Corporation, o agenție de dezvoltare economică a SUA, să preia controlul asupra conductei de gaz ce pornește din orașul rusesc Sudzha și ajunge până la Ujhorod, în vestul Ucrainei – un coridor energetic vital construit în perioada sovietică.

Această rută nu mai este activă începând cu 1 ianuarie 2025, când a expirat contractul de tranzit pe cinci ani cu Gazprom. Până la acea dată, atât Ucraina, cât și Rusia au încasat sume considerabile din taxele de transport, inclusiv în perioada conflictului militar.

Reacții dure la Kiev

Volodimir Landa, expert economic la Centrul pentru Strategie Economică din capitala ucraineană, a criticat dur solicitările americane, afirmând că acestea reflectă „mentalitatea unei puteri coloniale”, fără prea mari șanse de a fi acceptate de autoritățile de la Kiev.

Anul trecut, președintele Volodimir Zelenski a dat de înțeles că ar fi dispus să permită investiții americane în domeniul minier ucrainean, în schimbul unui nou pachet de arme. Însă Trump a respins ideea de a oferi garanții de securitate și a refuzat să promită sprijin militar, deși insistă ca Ucraina să cedeze controlul asupra resurselor sale.

Săptămâna trecută, Trump l-a acuzat public pe Zelenski că intenționează să „rupă înțelegerea” și a lansat un avertisment direct: dacă refuză să semneze, liderul ucrainean „va avea probleme mari”.

Într-o conferință de presă desfășurată joi, Zelenski a lăsat de înțeles că este deschis la un parteneriat, dar doar în condiții echitabile: „Apăr ce este al Ucrainei. Trebuie să fie un parteneriat avantajos pentru ambele părți.”

Trezoreria americană a confirmat că negocierile continuă la un nivel „tehnic”.

Controverse și declarații ambigue

În acest climat deja tensionat, Keith Kellogg – trimisul special american pentru Ucraina – a fost nevoit să își clarifice o declarație controversată făcută pentru The Times, în care sugera că Ucraina ar putea fi împărțită „asemănător Berlinului după Al Doilea Război Mondial”. Ulterior, Kellogg a explicat pe platforma X că s-a referit, de fapt, la o posibilă desfășurare de trupe occidentale în Kiev și alte regiuni neocupate, în paralel cu menținerea armatei ruse în zonele controlate de Moscova.

Tot vineri, Steve Witkoff, un alt reprezentant special apropiat de Trump, s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg. Presa rusă a relatat că în timpul discuțiilor, Witkoff ar fi adus în discuție o eventuală cedare către Rusia a celor patru regiuni revendicate, inclusiv unele încă aflate sub control ucrainean, locuite de peste un milion de persoane.

În aceeași zi, în cadrul reuniunii grupului internațional de sprijin pentru apărarea Ucrainei, aliații occidentali au anunțat un nou pachet de ajutor militar, în valoare-record de 21 de miliarde de euro. În același timp, liderii occidentali l-au acuzat pe Putin că blochează implementarea unui armistițiu de 30 de zile, propus de SUA și acceptat de partea ucraineană.

Sâmbătă, forțele ruse au lansat o nouă serie de atacuri aeriene, lovind mai multe obiective civile din Kiev. Autoritățile au raportat distrugerea a trei depozite și rănirea a două persoane. De la momentul în care a fost lansată propunerea de armistițiu, în 11 martie, Rusia a desfășurat, potrivit estimărilor ucrainene, 70 de atacuri cu rachete și 2.200 de drone, susține The Guardian.

CITEȘTE ȘI: "Cadoul" Rusiei de Florii. Atac cu zeci de drone către Ucraina 

Iranul și SUA au purtat discuții "constructive" în Oman și convin să le reia săptămâna viitoare