"Asa cum bănuiti, sunt in admiratia celor care au redactat codurile penale. Evident, consultanta straină i-a ajutat foarte mult. Cu toate astea mi-am pus unele intrebări. Spre exemplu, in legătura cu formula „suspiciuni rezonabile". Cum a aterizat formula in cauză in codurile românesti, inlocuind varaianta „indicii temeinice"?", a scris, vineri, pe blogul personal, Adrian Năstase, în postarea intitulată „Beyond reasonable doubt".
Fostul premier ia în calcul o eventuală greșeală de interpretare, însă nu poate să nu se întrebe de ce nu s-a preluat formularea din art.5 al Convenției europene a drepturilor omului, în varianta românească.
Senatul a votat pentru arestare preventivă pe "indicii temeinice", nu "suspiciuni rezonabile"
"Probabil dintr-o greseală de interpretare. Cei care au văzut filme americane despre procese au tradus – bănuiesc – „doubt" prin românescul „suspiciune". De fapt, doubt, in această formulă – „beyond reasonable doubt" se traduce prin „dincolo de orice INDOIALA", nu prin dincolo de orice SUSPICIUNE. „Doubt" inseamnă in aceste cazuri, lipsă de certitudine, ne-incredere.
Si, oricum, această expresie nu are nicio legătură cu deciziile de arestare de către procurori, ci vizează situatia unui inculpat in fata juratilor.
Suspiciunea presupune o componentă subiectivă, un sentiment că cineva ar fi putut săvârsi o anumită infractiune. „Indiciile" obligă la stabilirea unor aspecte obiective, evitând riscul unor posibile decizii sicanatorii.
Mă intreb de ce nu a fost preluată formularea din art.5 al Conventiei europene a drepturilor omului (in varianta românească) si anume „MOTIVE VEROSIMILE" sau „MOTIVE TEMEINICE".
„ARTICOLUL 5
Dreptul la libertate şi la siguranţă
1. Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale :
dacă este deţinut legal pe baza condamnării pronunţate de către un tribunal competent ;
dacă a făcut obiectul unei arestări sau deţineri legale pentru nerespectarea unei hotărâri pronunţate de un tribunal, conform legii, ori în vederea garantării executării unei obligaţii prevăzute de lege ;
dacă a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente, atunci când există MOTIVE VEROSIMILE de a se bănui că a săvârşit o infracţiune sau când există motive temeinice ale necesităţii de a-l împiedica să săvârşească o infracţiune sau să fugă după săvârşirea acesteia „.
Este adevărat că varianta franceză a Conventiei vorbeste de „ratiuni plauzibile" si „motive rezonabile", in timp ce varianta engleză mentionează „suspiciune rezonabilă". A fost aleasă varianta provenită din dreptul anglo-saxon, nu cea din dreptul european. Iată, insă, că, in aceste conditii, apar diverse dispute in legătură cu aplicarea prevederilor din noul cod de procedură penală", explică Adrian Năstase.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
