Președinte, refuzat de un mare artist: Eu nu cânt printre sarmale-AUDIO

Anca Murgoci / 14 feb 2016 / 09:27
Salveaza PDF Print Comentarii

Nu i-a păsat că este președintele României. L-a refuzat pur și simplu, scurt, prin telefon.

S-a întâmplat în 1983 când Ceaușescu își sărbătorea ziua de naștere. Nicolae Herlea, unul dintre cei mai mari artiști, ar fi trebuit să cânte la aniversarea dictatorului. El a spus clar și răspicat că nu vrea să cânte printre sarmale. Dezvăluirea a fost făcută de scriitorul Dan Ciachir în cartea sa "Drumul cel mai scurt spre tine însuți".

"Nicolae Herlea a fost pentru mine unul dintre marii artiști liri ai secolului XX. L-am ascultat de atâtea ori în Bărbierul... și în Rigoletto; cât despre canțonete, îl preferam lui Mario Lanza sau lui Giuseppe Di Stefano. De aceea m-a bucurat până la jubițele când a avut o reacție pe măsura valorii sale. Mă aflam, pe 25 ianuarie 1983, la o petrecere în atelierul unui pictor. 

Ziua următoare era zi de naștere a lui Ceaușescu și devenise obicei ca la masa aniversării sale să se producă tot felul interpreți de muzică populară și de romanțe. Am aflat atunci de la un dirijos că în "repertoriul" zaiafetului din 26 ianuarie 1983 fusese inclus și Nicolae Herlea. Când i s-a adus la cunoștință lucrul acesta, telefonic, refuzul său a fost lapidar: - Eu nu cânt printre sarlame", a povestit Dan Ciachir în cartea sa "Drumul cel mai scurt spre tine însuți", volum apărut la Editura Timpul, Iași.

Cine a fost Nicolae Herlea

Născut la Bucureşti, pe 28 august 1927, Nicolae Herlea a studiat Conservatorul cu profesorul Aurel Costescu-Duca. Debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti (ONB) a avut loc în anul 1951, cu rolul Silvio din opera "Paiaţe", de Ruggero Leoncavallo, în vechiul Teatru "Regina Maria". În continuare a rămas angajat ca prim-bariton al acestei scene până la vârsta pensionării.

Nicolae Herlea a urcat pe scenele celor mai prestigioase opere ale lumii, printre care Teatro alla Scala din Milano, Opera Metropolitan din New York, Teatrul Balşoi din Moscova, Opera din Berlin, Covent Garden din Londra şi Opera Mare din Paris.

[citeste si]

Rolul de referinţă al carierei sale a fost Figaro în "Bărbierul din Sevilla", de Gioachino Rossini.
Mari artişti ai lumii au apreciat la superlativ vocea solistului român. Printre ei se află Placido Domingo, Roberto Alagna, Herbert von Karajan, Nicolai Ghiaurov şi alte nume de legendă, care îl considerau pe Herlea deţinătorul uneia dintre cele mai calde şi mai frumoase voci. 

 

VOTEAZA ARTICOLUL
   Pozitive: +7    Negative: 0

TOP STIRI CELE MAI...



comunicate de presa



Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Designed by PROGRAPHICS

Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.d5a5.n4