Asigurarea unui cadru normativ previzibil şi stabil în sistemul de educaţie care să genereze creşterea calităţii procesului educaţional şi combaterea abandonului şcolar, a analfabetismului funcţional şi a rezultatelor slabe ale elevilor la testările naţionale şi internaţionale constituie una dintre priorităţile programului de guvernare al Guvernului Orban incluse la capitolul "Educaţie şi cercetare", scrie Agerpres.
"Pe termen scurt, PNL va lua doar măsurile urgente, cu caracter reparatoriu sau care pot creşte calitatea procesului educaţional, fără a genera instabilitate pentru elevi, profesori sau societate. Ulterior, obiectivul PNL va fi punerea în practică a viziunii şi strategiei din proiectul "România Educată". Demersul de operaţionalizare a acestei strategii va respecta aceleaşi principii de consultare a societăţii şi a experţilor din domeniu. PNL va prioritiza componenta de echitate şi abordările pedagogice centrate pe elevi/studenţi în scopul de a combate cele trei mari crize din educaţia românească: rata ridicată de părăsire timpurie a şcolii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naţionale şi internaţionale şi rata de analfabetism funcţional măsurată la vârsta de 15 ani. Scopul este să prevenim apariţia unei noi generaţii "pierdute", până la implementarea unei reforme profunde pe termen lung", se arată în capitolul menţionat al programului de guvernare al PNL.
Dezvoltarea parteneriatelor cu partenerii socio-economici
Pentru corelarea programelor de studii cu cerinţele de pe piaţa muncii, în document se prevede dezvoltarea parteneriatelor cu partenerii socio-economici cu scopul dezvoltării programelor din învăţământul profesional dual şi cel universitar, astfel încât să existe corelarea într-o măsură mai mare cu economia reală şi cu priorităţile pe termen mediu şi lung ale României.
În învăţământul preuniversitar, priorităţile liberalilor pe termen scurt vizează: realizarea unei analize care să conducă la adaptarea legislaţiei pentru realizarea condiţiilor în vederea obţinerii cu celeritate a avizelor şi autorizaţiilor sanitare şi de securitate la incendiu pentru unităţile de învăţământ, refacerea capacităţii administrative a Ministerului Educaţiei prin evaluări ale personalului şi ocuparea prin concurs a funcţiilor, demararea licitaţiilor pentru manualele şcolare astfel încât elevii care sunt acum în clasa a VII-a să nu mai fie una de sacrificiu, revenirea la cadrul legislativ care permite corectarea lucrărilor la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat în centre de evaluare din alte judeţe decât cele în care se susţin probele şi renunţarea la direcţionarea forţată în învăţământul profesional a elevilor care nu obţin media 5 în procesul de admitere în învăţământul liceal
Alte priorităţi includ debirocratizarea activităţii cadrelor didactice, aplicarea metodologiei pentru combaterea segregării şcolare, realizarea unui parteneriat real al ministerului cu toţi actorii educaţionali (elevi, părinţi, profesori, sindicate), extinderea etapizată a programului "Masă caldă" şi creşterea calităţii programelor de "After-school" publice şi private, inclusiv prin crearea cadrului legislativ favorabil, extinderea programelor de învăţământ profesional-dual, deblocarea decontului navetei elevilor şi cadrelor didactice, finanţarea transportului şcolar intrajudeţean şi promovarea digitalizării sistemului de educaţie.
Venituri scoase din deficitul public național
Pentru învăţământul universitar este prevăzută iniţierea unui proiect de lege pentru scoaterea veniturilor proprii ale universităţilor din calculul deficitului public naţional, permiţând universităţilor realizarea de investiţii necesare pentru menţinerea competitivităţii, asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea de alegeri corecte şi imparţiale la nivelul conducerii universităţilor, monitorizarea parcursului profesional al absolvenţilor, recredibilizarea studiilor doctorale şi sprijinirea universităţilor pentru a-şi dezvolta strategiile de internaţionalizare, prin adoptarea unui cadru strategic la nivel naţional în acest domeniu.
În domeniul cercetării şi inovării, PNL îşi propune majorarea bugetului dedicat activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare; atribuirea finanţării pe proiecte se va face exclusiv pe baza unor evaluări realizate de echipe care să includă experţi internaţionali, pentru a elimina potenţialele conflicte de interese; evaluări a institutelor naţionale de cercetare şi dezvoltare, în scopul dezvoltării unor poli naţionali de competitivitate; demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare şi de creare a unei reţele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituţiile publice din regiune şi asigurarea condiţiilor necesare continuării şi finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanţare şi participare naţională şi europeană.
Referitor la Laserul de la Măgurele - Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI-NP, programul de guvernare prevede integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP şi CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării şi dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creşterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
