Regulile neclare sau nepotrivite ar putea să conducă la aglomerări, crescând numărul de infectări cu Covid-19. Cele mai expuse sunt persoanele care se vor angaja să supravegheze procesul electoral pentru că vor sta multe ore în spații închise. Alegătorii care vor aștepta să intre în cabina de vot s-ar putea însă înghesui, și ei, pe holuri, înainte de a-și da masca jos în fața comisiei de votare. În aceste condiții, este de așteptat ca procesul electoral să fie mult încetinit.
Guvernul nu a luat nici o măsură privind posibilitatea prelungirii votului dincolo de ora 21.00 sau introducerea votului în două zile. Este, de aceea, posibil ca prezența la urne să fie mult mai mică din acest motiv. La aceasta se adaugă numărul destul de mare de persoane cu drept de vot, în majoritate mai în vârstă sau având comorbidități, care vor decide să rămână acasă de teama îmbolnăvirilor. Cei care își vor asuma prezența la vot, vor vota mai greu și un număr mare de oameni va decide să stea acasă.
Prezența scăzută la urne, care ar putea fi determinată de încetinirea procesului electoral și de teama de îmbolnăvire, ar putea modifica semnificativ rezultatul alegerilor. Nu este însă vorba despre o decizie pur electorală a alegătorilor de-a veni sau nu la vot, ci despre piedici reale întâmpinate în exercitarea dreptului de a vota. Raportat la structura politică și electorală actuală, este evident că cei mai defavorizați sunt votanții PSD, grupele de vârstă mai înaintate fiind mai favorabile acestui partid. Absenții nemaifiind distribuiți în mod egal în rândul electoratului în ansamblu, rezultatul alegerilor nu va reflecta opțiunea politică reală a românilor. Este, deci, previzibil că alegerile vor conduce la un alt rezultat decât cel real, această modificare fiind consecința deciziei politice a Guvernului de a organiza alegerile în timpul pandemiei și de măsurile restrictive luate pentru organizarea alegerilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
Ascultă în română
