”Spitalele militare funcționează din anii 2000 la fel ca spitalele civile, prin finanțare de la Casa Națională de Asigurări. De altfel, și pacienții sunt majoritatea civili.
Până la reforma care a făcut trecerea la armata de profesioniști, în unitățile militare, aveau medic militar, medic de unitate, asistent și sanitari, adică erau soldați care erau instruiți să dea primul ajutor, să acționeze pe linia frontului. Toate erau finanțate de Ministerul Apărării.
După intrarea în NATO, a apărut conceptul armatei de profesioniști, s-au redus efectivele, au dispărut sanitarii și medicii de unitate au devenit medici de familie.
Acum, sistemul trebuie reconstruit. Atunci, a fost introdusă, prin lege, medicina de front, militar-operațională, valabilă inclusiv la exerciții sau în unități, când sunt incidente. Se definesc patru tipuri de spitale, de la ROL 1 la ROL 4, în funcție de complexitatea urgențelor medicale, unde 1 tratează urgențele minore și 4 pe cele majore. Urmează să fie organizate spitalele ROL 1 și ROL 2, mobile, care se duc și pe front.
La spitalele militare existente nu se schimbă nimic, cele care funcționează prin finanțarea de la sănătate. Nu poți pe asigurări să plătești spitale de campanie” a explicat jurnalistul Val Vâlcu.
În același timp, a punctat că Armata României are militari de ordinul zecilor, astfel ideea conform căreia militarii ar pune presiune pe spitalele civile, cu capacități de sute de mii, nu este reală. Dacă va fi cazul, militarii vor ajunge la spitalele militare. ”Practic, nu se schimbă nimic, pregătesc sanitari, asistenți, medici, se instruiesc, se finanțează, se bugetează posturile, se angajează” a mai lămurit Val Vâlcu.
Ministerul Apărării Naționale al României anunță o propunere legislativă care prevede completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, astfel încât medicii din țara noastră să fie instruiți pentru asigurarea asistenței medicale pentru efectivele militare proprii, precum și ale armatelor aliate și partenere care participă, pe teritoriul național al României și în afara acestuia, la acțiuni militare pe timpul executării misiunilor, operațiunilor și exercițiilor naționale/multinaționale pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu și la declararea stării de război, care să răspundă cerințelor și exigențelor acestor acțiuni. Vezi mai mult aici
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
